La o conferinţă organizată la Washington DC sub egida National Geographic, oamenii de ştiinţă participanţi au alcătuit o listă du 24 de specii care s-ar putea reface, în funcţie de anumite criterii. Printre aceste animale se numără tigrul tasmanian sau quagga, specie de zebră originară din Africa de Sud din care ultimul exemplar a murit în captivitate, în 1883, scrie Agerpres.
Printre criteriile luate în considerare figurează dacă este dorită recrearea unei specii, dacă are o funcţie ecologică importantă şi dacă este apreciată de marele public. Cercetătorii au mai ţinut cont de fezabilitate – dacă eşantioanele de ADN existente pot fi exploatate. Ultimul punct este capacitatea lumii actuale de a reintegra speciile recreate.
În ediţia sa lunară, National Geographic explică cum este posibilă readucerea la viaţă a acestor specii: prelevând eşantioane vechi de ADN şi inserându-le într-un genom complet. Acesta este apoi injectat în celule embrionare cu propriul lor ADN. Potrivit Washington Post, acum zece ani, o echipă de cercetători francezi şi spanioli a readus la viaţă o capră sălbatică dispărută, însă aceasta ar fi trăit doar zece minute.
Proiectul ridică, ca întotdeauna, probleme etice şi logistice, inclusiv felul în care cercetătorii vor obţine un eşantion ADN utilizabil de la un animal dispărut şi dacă acest experiment are vreun rost. Costul readucerii la viaţă diferă în funcţie de specie, dar poate fi estimat la sute de mii de euro. Dorinţa de a reînvia animale dispărute a apărut ca urmare a proiectului Lazarus, în cadrul căruia oamenii de ştiinţă au recurs la clonare pentru a readuce la viaţă o broască, prin implantarea unui nucleu de celule „moarte” într-o altă specie de broaşte.
Câteva ouă au început spontan să se dividă şi să crească, formând un mic bulgăre de celule vii. Chiar dacă niciunul din embrioni nu a trăit decât câteva zile, testele genetice au confirmat că celulele create conţin materialul genetic al broaştei dispărute acum peste 30 de ani.