El a remarcat, la ceremonia organizată de Ambasada Japoniei pentru comemorarea victimelor cutremurului şi tsunami-ului, refacerea rapidă de după cutremur şi faptul că în prezent coasta de răsărit a Japoniei este funcţională, iar apoi a amintit de episodul de pe petrolierul „Argeş”.
„În 1981, comandând o navă de 40.000 de tone, a apărut un incendiu uriaş într-un port francez. Focul topise şi antenele de la radar, dar când, de pe puntea de comandă, s-au acţionat butoanele de la instalaţiile de siguranţă, toate au funcţionat perfect. Niciodată în istoria de 15 ani a navei instalaţiile nu fuseseră utilizate în mod real, în situaţie reală, cu incendiu de mari proporţii la bord. A funcţionat perfect, dar nava şi instalaţiile erau de construcţie japoneză. Aşa am văzut şi capacitatea administraţiei japoneze de a acţiona în momentul dezastrului din 11 martie”, a povestit şeful statului.
El a adăugat că dezastrul din martie anul trecut a arătat „de ce Japonia va continua să fie una din primele ţări ale lumii”, evidenţiind solidaritatea poporului japonez.
„Şi noi, românii, ne aducem aminte, iar generaţia mea cu certitudine, cutremurul din 1977. A fost şi pentru noi atunci un moment de solidaritate care probabil este greu să se repete. Dar dezastrul de la Bucureşti din 1997, şi nu numai de la Bucureşti, ne-a făcut să înţelegem mai bine cât de greu le-a fost japonezilor”, a apreciat Băsescu, după care a ţinut să mulţumească poporului japonez pentru exemplul oferit.
Totodată, el a remarcat şi „dragostea, respectul şi umilinţa” familiei imperiale nipone faţă de necazurile de poporului nipon.
Preşedintele a subliniat şi faptul că accidentul nuclear de la Fukushima „nu trebuie să ne facă să spunem nu energiei nucleare”.
El a mai evidenţiat că „semnalul tras de dezastrul de la Fukushima este legat de responsabilitatea oamenilor politici, a oamenilor de ştiinţă, de a face energia nucleară sigură atunci când este vorba de folosirea ei” în scopuri civile.