Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis luni, în unanimitate, să demareze procedura de suspendare a preşedintelui Iohannis

UPDATE: Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis luni, în unanimitate, să demareze procedura de suspendare a președintelui Iohannis. Solicitarea opoziției de suspendare a președintelui va ajunge la vot în plen, după emiterea avizului consultativ de către Curtea Constituțională.

Potrivit acelorași surse, plenul reunit al Parlamentului, programat pentru luni, 17 februarie, va avea pe ordinea de zi supunerea la vot a propunerii de suspendare a președintelui, inițiată de parlamentari ai POT, AUR, SOS și USR.

Cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis intră, luni, pentru a treia oară în şedinţa Birourilor reunite ale Parlamentului. După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă de două ori, din motive procedurale, de data aceasta POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături.

Cu toate acestea, partidele semnatare nu au voturile necesare pentru a trece o astfel de solicitare, în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi, iar aceste partide având doar 215 voturi în cele două Camere. Şedinţa Birourilor permanente reunite va avea loc începând cu ora 13.30, conform anunţului făcut luni dimineaţă.

Alte articole

CTP lansează acuzaţii grave la adresa lui Klaus Iohannis. „A fost omul Kremlinului”

Prima reacţie a lui Gigi Becali după demisia lui Iohannis: „Trebuia să plece, măcar de onoare. Şi cu el, şi fără el, e tot aia”

Partidele din opoziţie au redepus, miercuri seară, la Parlament, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, cu ajutorul semnăturilor de la USR. Solicitarea este însoţită de 178 de semnături ale unor parlamentari de la POT, AUR, SOS şi USR. În aceeaşi zi, într-o şedinţă de BPR, a doua cerere a Opoziţiei fusese respinsă, din motive procedurale. Doi parlamentari care au plecat din S.O.S România, Alexandrin Moiseev şi Ştefan Alexandru Băişanu, şi-au retras semnăturile de pe solicitarea de suspendare. Ce prevede Constituţia Art. 95 din Contituţie – Suspendarea din funcţie, prevede că în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.

Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. Cum arată calculele politice, în Parlament Pentru a trecere de votul comun al Parlamentului, solicitarea de suspendare a preşedintelui trebuie să întrunească majoritarea voturilor deputaţilor şi senatorilor, adică 233 de voturi în favoarea cererii de suspendare. PSD, PNL, UDMR şi minorităţile au în Camera Deputaţilor 174 de parlamentari şi 68 la Senat, în total 242 de voturi împotriva suspendării preşedintelui. AUR, SOS, POT şi USR au în Camera Deputaţilor 151 de parlamentari care ar vota suspendarea preşedintelui iar la Senat, 64 de parlamentari, în total 215 voturi în favorarea suspendării şefului statului. Mai sunt doi parlamentari neafiliaţi la Senat şi 5 la Camera Deputaţilor, în total 7, aceştia fiind parlamentari care au părăsit S.O.S România. Potrivit calculelor politice, Opoziţia nu are şanse să treacă, la un vot în plenul reunit, cererea de suspendare.

Klaus Iohannis îl decorează pe preşedintele CCR şi pe alţi doi judecători

Preşedintele Senatului Ilie Bolojan, declara recent că demersurile făcute în Parlament pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis sunt unele cu caracter strict politic, prin care partidele care le susţin încearcă să acumuleze capital electoral criticându-l pe preşedinte care, după un deceniu de mandat, are o popularitate scăzută. Bolojan atrăgea atenţia că, din punct de vedere instituţional şi al calendarului electoral, o suspendare a şefului statului ar deregla calendarul alegerilor prezidenţiale din luna mai ceea ce ar duce la situaţie de „nonsens instituţional”. ”Dacă acel referendum ar trece, gândiţi-vă că, practic, ar trebui organizate alegeri prezidenţiale ca un efect al trecerii referendumului după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai şi de 18 mai. Prin urmare, este un nonsens instituţional şi aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis, nu se pune această problemă. Dar cred că dacă gândeşti instituţional îţi dai seama că este un nonsens şi, pur şi simplu, dacă aperi, aperi o stabilitate instituţională a ţării noastre”, afirma preşedintele Senatului.

Alina Gorghiu: Nu voi vota solicitarea de suspendare din funcţie a preşedintelui Iohannis. Suspendarea este doar o temă falsă, un mare val pe care se urcă nişte candidaţi ca să speculeze electoral starea de nemulţumire a populaţiei

Deputatul PNL Alina Gorghiu, fost ministru al Justiţiei, anunţă că nu va vota solicitarea de suspendare din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis, apreciind că suspendarea este doar o temă falsă, un mare val pe care se urcă nişte candidaţi ca să speculeze electoral starea de nemulţumire a populaţiei. Ea argumentează că după parcurgerea tuturor paşilor procedurali, rezultatul final nu va mai interesa pe nimeni, pentru că, până atunci, România va avea deja un nou preşedinte ales.

”După mai bine de 20 de ani de politică, am învăţat să nu evit să spun adevărul de teama unor invective, mai mult sau mai puţin pertinente, venite de la oameni care, uneori, cred că aceasta este linia de comunicare acceptată în spaţiul online. Aşa că, şi de data aceasta, fac apel la raţiune şi la dialog pe bază de argumente, să lăsăm populismul deoparte. Eu, în acest context de emoţie socială ridicată în detrimentul unor argumente raţionale, nu voi vota solicitarea de suspendare din funcţie a Preşedintelui”, afirmă Gorghiu într-o postare pe Facebook.
Ea îş expmă speranţa ca toţi liderii partidelor din Coaliţie să explice în clar, aşa cum au făcut-o deja Ilie Bolojan şi Crin Antonescu, că o suspendare demarată acum este un non-sens instituţional şi că nu se pune problema să apărăm un om, ci stabilitatea instituţională a ţării noastre, ca nu e vorba despre trecut, ci despre viitor.

”Suspendarea este doar o temă falsă, un mare val pe care se urcă nişte candidaţi ca să speculeze electoral starea de nemulţumire a populaţiei. Această campanie pentru funcţia de Preşedinte al României nu este despre Klaus Iohannis, este despre direcţia României, despre standarde, despre drepturi şi libertăţi, despre noi şi identitatea noastră. Este despre ce va fi, nu este despre ce a fost sau despre ce a făcut bine sau mai puţin bine Preşedintele care îşi încheie mandatul peste foarte puţin timp. Suspendarea implică mulţi paşi procedurali. Legea este clară. Adăugăm şi perioada de desfăşurare a referendumului, asta dacă se ajunge aici, şi rezultatul final nu va mai interesa pe nimeni. Până atunci, România va avea deja un nou Preşedinte ales”, agumentează fostul ministru al Justiţiei.
Cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis intră, luni, pentru a treia oară în şedinţa Birourilor reunite ale Parlamentului. După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă de două ori, din motive procedurale, de data aceasta POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături. Cu toate acestea, partidele semnatare nu au voturile necesare pentru a trece o astfel de solicitare, în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi, iar aceste partide având doar 215 voturi în cele două Camere.

Partidul Oamenilor Tineri solicită revocarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, pe care îi acuză că au blocat intenţionat suspendarea lui Klaus Iohannis / Care este procedura de revocare a preşedinţilor Camerelor

Partidul Oamenilor Tineri solicită revocarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, pe care îi acuză că au blocat intenţionat suspendarea lui Klaus Iohannis.

”Anamaria Gavrilă, preşedinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), solicită revocarea din funcţie a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru abuzul de putere exercitat prin refuzul repetat de a introduce pe ordinea de zi a procedurii de suspendare a preşedintelui”, anunţă formaţiunea.

“De două ori consecutiv, Ilie Bolojan şi Ciprian Şerban s-au folosit de pretexte şi artificii procedurale inventate, pentru supune votului în Biroul Permanent Reunit iniţiativa de suspendare a cetăţeanului Iohannis iniţiată de POT, iniţiativă susţinută de întreaga opoziţie, încălcând astfel regulamentul Parlamentului şi subminând principiile democratice fundamentale. Dacă procedura nu era îndeplinită din partea noastră, ei trebuiau să ne înştiinţeze în scris în consecinţă. Au inventat însă acest vot în BPR care să blocheze iniţiativa spre a fi supusă plenului la vot. Această atitudine sfidează voinţa românilor şi dreptul constituţional al Parlamentului de a-şi exercita atribuţiile de control asupra Preşedinţiei.
Parlamentul nu poate fi o anexă a Palatului Cotroceni, iar preşedinţii celor două Camere au demonstrat că sunt mai preocupaţi să apere interesele cetăţeanului Iohannis decât să respecte regulile instituţiei pe care o conduc.

Din acest motiv, solicităm revocarea lor din funcţie şi restabilirea unui cadru democratic real în Parlament”, a declarat Anamaria Gavrilă, preşedinta POT.

Partidul Oamenilor Tineri îndeamnă toate forţele politice responsabile să susţină această solicitare şi să garanteze că Parlamentul României rămâne un for de dezbatere şi decizie democratică, nu un instrument de blocaj instituţional.
Potrivit Consttuţiei preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă, când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor, dar  şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:  încalcă prevederile Constituţiei României; încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus.

Klaus Iohannis a semnat cel mai important decret pentru români. Legea merge direct la Monitorul Oficial

Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) şi (7), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).
În cazul preşedintelui Senatui, revocarea din funcţie poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:                     a)    încalcă prevederile Constituţiei;  încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor
Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.. Propunerea de revocare se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiun
Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis intră, luni, pentru a treia oară în şedinţa Birourilor reunite ale Parlamentului. După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă de două ori, din motive procedurale, de data aceasta POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături. Cu toate acestea, partidele semnatare nu au voturile necesare pentru a trece o astfel de solicitare, în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi, iar aceste partide având doar 215 voturi în cele două Camere.