Urmele de radioactivitate au fost depistate în probe de apă colectate de un grup de voluntari de pe nava de cercetare „Point Sur” – care navighează între Dutch Harbor, în Alaska, şi Eureka, în California. Probele au fost trimise, în luna august, la Institutul Oceanografic Woods Hole din Massachusetts, unde au fost analizate.
S-a constatat că probele colectate la 150 kilometri vest de Eureka conţineau cesiu-134 radioactiv, eliberat în oceanul planetar după tragedia de la Fukushima. Nivelul de radioactivitate al probelor a fost de peste 1.000 de ori mai mic decât limitele acceptabile pentru apa de băut stabilite de Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA, prin urmare, nu pune în pericol sănătatea oamenilor şi nici viaţa marină, informează Agepres.
Citeşte şi Tone de deşeuri radioactive de la accidentul nuclear de la Fukushima vor fi incinerate
După cutremurul din 11 martie 2011 urmat de un tsunami uriaş, centrala nucleară Fukushima Daiichi de pe coasta japoneză a Pacificului a fost grav avariată. O pană de curent a oprit sistemul de răcire a combustibilului nuclear din cele şase reactoare ale centralei, provocând asftel explozii care au eliberat în ocean cesiu-134 şi alte elemente radioactive, la un nivel fără precedent. De atunci,unele dintre acele particule radioactive au călătorit spre vest prin Oceanul Pacific, propulsate de curenţii oceanici, concentraţia lor scăzând pe parcurs.
Rezultatele Institutului Oceanografic Woods Hole au confirmat datele prezentate la o reuniune ştiinţifică din Honolulu, din februarie 2014, de cercetătorul canadian John Smith, care a descoperit niveluri similare în croaziere anterioare de cercetare în afara coastelor canadiene ale Pacificului.
Nivelul cel mai înalt de radioactivitate atins în urma acestui accident nuclear s-a înregistrat în apropierea centralei nucleare şi a fost de peste 10 de milioane de ori peste nivelurile detectate recent în apropierea coastelor Americii de Nord.
Citeşte şi Fukushima: Peste 100 de cazuri de cancer de tiroidă la tineri sub 18 ani
„Am detectat cesiu-134, un contaminant de la Fukushima, în largul coastei de nord a Californiei. Nivelurile sunt detectabile doar cu echipament sofisticat capabil să discearnă cantităţi infime de radioactivitate”, a declarat Ken Buesseler, chimist marin la Institutul Oceanografic Woods Hole, care conduce operaţiunea de monitorizare.
„Cei mai mulţi oameni nu realizează că exista deja cesiu în apele Pacificului înainte de Fukushima, dar numai izotopul de cesiu-137”, a explicat Buesseler. „Cesiu-137 se dezintegrează radioactiv cu o perioadă de înjumătăţire de 30 de ani şi a fost introdus în mediu în timpul testării armelor atmosferice din anii 1950 şi 1960. Alături de cesiu-137, am detectat cesiu-134, care, de asemenea, nu se produce în mod natural în mediul înconjurator şi are o perioadă de înjumătăţire de doar doi ani. Prin urmare, singura sursă posibilă a acestui cesiu-134 din Pacific este Fukushima”, a spus Buesseler, citat de Environment News Service.
Citeşte şi Fukushima: Japonia va crea un zid de gheaţă subteran pentru a bloca apa contaminată
Buesseler şi Smith lucrează acum împreună la un nou proiect numit InFORM, condus de Jay Cullen de la Universitatea din Victoria, din British Columbia. În proiect sunt implicate mediul academic din Canada, guvernul şi organizaţiile neguvernamentale partenere cu obiectivul de a determina şi comunica riscurile de mediu generate de accidentul nuclear de la Fukushima pentru coastele canadiene şi arctice ale Pacificului, precum şi pentru locuitorii din zonele aferente.
Buesseler consideră că răspândirea radioactivităţii în apele Pacificului este o realitate în evoluţie care necesită o monitorizare atentă şi consistentă, mai scrie Environment News Service.