Din 28 aprilie, cetăţenii moldoveni vor putea călători fără vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a şase luni în toate statele membre ale UE, cu excepţia Marii Britanii şi a Irlandei, plus statele membre Schengen care nu fac parte din UE – Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. Aceştia însă nu vor avea dreptul de muncă, studii şi reîntregirea familiei. Vor putea beneficia de acest regim doar deţinătorii paşapoartelor biometrice. În prezent, din cei aproximativ 2,5 milioane de cetăţeni moldoveni care deţin paşapoarte, aproximativ 750.000 au paşapoarte biometrice.
Republica Moldova a început negocierile cu UE privind liberalizarea regimului de vize la 15 iunie 2010, la mai puţin de un an după venirea la guvernare a actualei alianţe pro-europene. Iniţial, autorităţile anunţau că aceste facilităţi vor fi obţinute până la sfârşitul anului 2012, iar actualul premier, fostul ministru al afacerilor externe Iurie Leancă a anunţat chiar că va demisiona dacă nu va finaliza negocierile până la termenul respectiv. La începutul anului 2013, guvernul de atunci a declarat că Leancă a depus o cerere de demisie, dar fostul premier Vlad Filat nu a acceptat-o.
Chiar şi aşa, Republica Moldova este primul stat membru al Parteneriatului Estic care a obţinut liberalizarea regimului de vize.
E OFICIAL: Republicii Moldova i s-a RECUNOSCUT DREPTUL de a deveni MEMBRU al UE
Negocierile au început acum aproape patru ani, dar deciziile favorabile Republicii Moldova s-au intensificat la sfârşitul lunii noiembrie 2013, când devenise clar că Ucraina nu va semna Acordul de asociere, acţiune preconizată pentru reuniunea Parteneriatului Estic de la sfârşitul lunii noiembrie 2013. Unii analişti politici de la Chişinău susţin că liberalizarea a fost urgentată de UE inclusiv în contextul situaţiei din Ucraina.
Procesul de negocieri a fost unul destul de dificil pentru autorităţile de la Chişinău care au fost nevoite să adopte un şir de legi nepopulare, precum aşa numită lege antidiscriminare, care acordă unele garanţii şi drepturi minorităţilor sexuale şi care a provocat un val de proteste ale opoziţiei şi bisericii ortodoxe (subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse n.red), sau introducerea unor puncte migraţionale de-a lungul Nistrului, la hotarul administrativ cu regiunea secesionistă transnistreană, ceea ce a adus noi critici din partea opoziţiei, care susţine că astfel Chişinăul a renunţat la Transnistria. În plus, negocierile au coincis şi cu perioade de crize politice intense, precum cea de la începutul anului 2012, când Republica Moldova a fost la un pas de alegeri anticipate în cazul în care nu reuşea alegerea şefului statului, sau cea din prima jumătate a anului 2013, când a căzut guvernul în contextul unei crize din alianţa de guvernare care a fost depăşită cu greu.
Partide din Coaliţia Pro-Europeană de la Chişinău intenţionează să marcheze cu fast, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, liberalizarea regimului de vize, dar aceasta este privită relativ sceptic de către o bună parte a populaţiei din Republica Moldova, cel puţin potrivit datelor, prezentate săptămâna trecută la Chişinău, ale ultimului Barometru al Opiniei Publice, care este considerat cea mai importantă cercetare sociologică de peste Prut. Astfel, doar 50% dintre respondenţi au declarat că în opinia lor liberalizarea regimului de vize este importantă, iar cealaltă jumătate consideră viceversa. Doar unul din patru respondenţi consideră că anularea regimului de vize va facilita realmente călătoriile peste hotare. 54% nu cred că vor beneficia de regimul fără vize, fie din considerentul că nu planifică să călătorească (34%), fie că nu dispun de resurse financiare necesare (20%). Fiecare al zecelea respondent dispune de paşaport românesc.
De fapt, un studiu publicat de Soros România în noiembrie 2013 arăta, potrivit Unimedia, că aproximativ jumătate de milion de cetăţeni moldoveni deţineau şi cetăţenia României (adică unul din şapte cetăţeni), astfel, în opinia unor experţi, fiind explicat şi interesul scăzut al unor cetăţeni moldoveni faţă de liberalizarea regimului de vize. În plus, cel puţin jumătate de milion de cetăţeni, iar potrivit unor date, numărul acestora se ridică la aproape un milion, sunt plecaţi la muncă peste hotare, dintre care mai mult de jumătate în Rusia. Astfel că, potrivit sondajelor, numărul celor care ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE este de aproximativ egal sau chiar un pic mai mic decât al celor care ar opta pentru Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. De altfel, numărul pro-europenilor a scăzut de la aproximativ 65-70% în anii 2006-2010 la mai puţin de 50% în prezent. Acest lucru este cauzat, potrivit experţilor, de criza din UE, dezamăgirea în actuala guvernare pro-europeană de la Chişinău, dar şi de faptul că Partidul Comuniştilor, cea mai influentă forţă politică, după ce a început procesul de integrare europeană în timpul guvernării sale (2001-2009), a declarat în ultimii ani că se pronunţă pentru apropierea de structurile integraţioniste euroasiatice, controlate de Rusia.
În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău declară drept un ‘succes istoric’ decizia UE de a liberaliza regimul de vize şi declară continuarea procesului de integrare europeană drept prioritate naţională. Republica Moldova a înregistrat o apropiere fără precedent de UE în ultima jumătate de an, pornind de la parafarea Acordului de Asociere la sfârşitul lunii noiembrie 2013, decizia de liberalizare a regimului de vize, urgentarea semnării Acordului de asociere care îl va cuprinde şi pe cel de liber schimb, care iniţial era preconizată pentru luna septembrie, iar în prezent se vorbeşte despre luna iunie sau chiar sfârşitul lunii mai şi recenta rezoluţie a Parlamentului European care susţine perspectiva europeană a Republicii Moldova şi care face apel ca imediat după semnarea Acordului de asociere să se treacă la ratificarea completă a acestuia, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene. Chişinăul nu exclude că peste un an ar putea cere şi statutul de stat candidat la UE.
Totuşi, parcursul european al Republicii Moldova, sprijinit puternic şi de România, nu este ireversibil, cel puţin până la alegerile parlamentare care urmează să se desfăşoare la sfârşitul acestui an, la care partidele din actuala Coaliţie Pro-Europeană se vor confrunta cu Partidul Comuniştilor, care optează pentru apropierea de Rusia şi ai cărui reprezentanţi au declarat că ar putea denunţa Acordul de asociere la UE. Potrivit sondajelor, cei doi poli politici au şanse aproximativ egale, astfel că va depinde de actualele autorităţi dacă vor putea convinge majoritatea populaţiei şi în special pe cei indecişi şi pe cei dezamăgiţi să aleagă vectorul de dezvoltare european, şi nu revenirea la URSS, după care o bună parte din populaţia Republicii Moldova mai este nostalgică.