„Veniturile colectate la bugetul de stat au fost puternic afectate pe perioada stării de carantină, primele cinci luni ale acestui an accentuând vizibil acest trend de deteriorare a poziției bugetare”, explică economiștii de la Departamentul de Cercetare al BCR.
Deficitul bugetar în luna iunie a fost estimat la 4,5 miliarde de lei. Cel mai mare deficit lunar din 2020 a fost, însă, înregistrat în luna mai – 12 miliarde de lei. Per total, deficitul de la începutul anului 2020 este mai mare decât cel înregistrat la precedenta criză din 2009.
Vestea mai rea este, potrivit analiştilor, că cheltuielile cu salariile şi pensiile, care nu pot fi uşor reduse, au ajuns să reprezinte aproape integral valoarea veniturilor din taxe, impozite și contribuții sociale, sensibile la scăderea economiei.
Datele sunt chiar mai proaste decât cele ale crizei economice din 2008-2010, conform Profit.ro.
Ponderea cheltuielilor cu salariile a crescut începând cu 2017, atunci când salariile bugetarilor au fost majorate cu o viteză mult mai mare decât în cazul economiei private. În schimb, pensiile au crescut mai încet, cu un avans mai important, de 15%, din septembrie 2019.
Analiştii economici susţin că, pe lângă salarii și pensii, statul român mai trebuie să plătească și achiziția de bunuri și servicii, precum și investițiile.
Datele prezentate de BCR au fost calculate înainte de majorarea cu 14 la sută a pensiilor în luna septembrie, faţă de creşterea de 40 la sută votată de Parlament, sau de creşterea alocaţiilor cu 20 la sută.
„Deficitul bugetar a atins un nivel nesustenabil iar corectarea sa depinde de capacitatea economiei de a se redresa și de promptitudinea și eficiența cu care viitoarele decizii privind finanțele publice se vor concretiza”, scriu analiștii BCR.
Guvernul estimează un deficit bugetar de 8,6% din PIB la finele acestui an. ING Bank estimează că datoria publică va crește de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% din PIB anul viitor.
Potrivit sursei citate, agențiile de rating au pus România sub perspectivă negativă ca urmare a deteriorării finanțelor publice. O scădere a ratingului ar însemna trecerea de pe ultima treaptă recomandată investițiilor la junk, ceea ce ar putea duce la creșterea dobânzilor și presiune pe deprecierea leului.