Totul ar fi pornit de la o mină din sud-vestul Chinei, infestată cu lilieci și șobolani. Șase mineri de aici s-au îmbolnăvit grav, în 2012. Ei au manifestat febră, tuse și pneumonie. Trei dintre ei au murit.
În urma analizelor de anticorpi, la patru dintre cei șase a fost semnalată prezența unui coronavirus. Muncitorii bolnavi au ajuns la terapie intensivă, iar doi dintre ei, în vârstă de 63 şi 42 de ani, au murit imediat. Medicii i-au testat pentru febra dengue, encefalită japoneză, gripă, Sars, iar toate rezultatele au fost negative.
Mostra respectivului coronavirus ar fi fost păstrată într-un mare laborator din Wuhan, orașul în care a izbucnit pandemia la finalul anului trecut.
Mai mult, la cel mai mare loborator de boli infecțioase din lume, Institutul de Virologie din Wuhan, ar fi fost derulate experimente de mare risc pentru a înțelege mecanismele prin care se declanșează o pandemie. Aici, au fost strânse sute de mostre de coronavirus culese din toată țara, susțin jurnaliștii britanici.
În 2016, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că jumătate din liliecii de la care au fost preluate mostre erau purtători de coronaviruşi, inclusiv noua tulpină din familia Sars. A fost numit RaBtCoV/4991, iar rezultatele studiului a fost publicat într-o lucrare ştiinţifică fără a menţiona de boala fatală care i-a ucis pe mineri. Pe 6 ianuarie 2020, acelaşi institut de la Wuhan descoperă că genomul acelui virus se potriveste în proporţie de 96,2% cu COVID-19, însă nu a făcut publică această descoperire.
Un doctor renumit de la acest institut, Shi Zhengli, a luat parte la acest studiu, la începutul lui 2020, ale cărui rezultate au fost publicate și în revista Nature. Unul dintre colegii lui Shi Zhengli a susținut că proba respectivă ar proveni de la liliecii din mina cercetată în 2013.
Și președintele SUA, Donald Trump, a declarat în aprilie că a văzut dovezi care îl fac să creadă că noul coronavirus a pornit de la Institutul de Virologie din Wuhan.