Democraţia a primit joi lovitura fatală în Hong Kong. După anii de proteste la adresa restricţiilor şi cenzurii impuse de Beijing, China a făcut acum să amuţească şi unica „voce” care mai striga pentru libertate. După 26 de ani, Apple Daily şi-a publicat joi ultima ediţie, la o săptămână după arestarea mai multor directori acuzaţi de „complicitate cu forţe străine”, una dintre infracţiunile incluse în controversata lege privind securitatea naţională pe care Beijingul a impus-o anul trecut în Hong Kong. De altfel, autorităţile au folosit aceeaşi acuzaţie pentru a îngheţa cu câteva zile înainte activele ziarului, despre care susţin că a publicat peste 30 de articole în care a cerut sancţiuni internaţionale împotriva guvernelor de la Beijing şi Hong Kong, ceea ce, spun ele, constituie o ”conspiraţie cu ţări străine”.
Treptat-treptat, China stinge democraţia în Hong Kong, iar luptătorii pentru democraţie îşi strigă cu ultimele puteri disperarea, către Occident. Ultimul exemplu, legat de închiderea Apple Daily, este de-a dreptul emoţionant. Mii de oameni s-au aşezat joi noapte la coadă, pentru a prinde numărul de adio al ziarului, al cărui ultim tiraj a fost de un milion de exemplare. Susținătorii s-au strâns și în fața redacției, care a rămas fără lumină, dar reporterii s-au urcat pe acoperiș și au aprins lanternele de la smartphone. Au scos la imprimantă un ultim mesaj, „Nu puteți să ne omorâți pe toți”, și l-au lipit pe geamuri. Apoi au coborât și au făcut o plecăciune în fața cititorilor şi le-au oferit gratuit exemplare din ultimul număr.
Momentul este unul simbolic, care marchează sfârşitul unei epoci, fiind privit la unison ca „sfârșitul libertății presei în orașul cândva autonom”. Povestea ziarului este povestea oraşului şi a oamenilor din el. Însuşi fondatorul Apple Daily, Jimmy Lai, are un destin ironic, la fel ca insula. El a fugit din China continentală acum mai bine de şase decenii, ajungând în Hong Kong pe o barcă de pescuit, la vârsta de 12 ani pentru a scăpa de mânia Partidului Comunist. Săptămâna aceasta, după 62 de ani, destinul l-a ajuns din urmă, iar el a putut să vadă cu propriii ochi cum democraţia moare şi în Hong Kong. În timp ce alte publicaţii au evitat să critice deschis Partidul Comunist din China, din cauza atitudinii faţă de Hong Kong, Apple Daily a continuat să se lupte cu ursul. Mai mult, în 2019, când a izbucnit o puternică mișcare pro-democrație, care a paralizat oraşul mai multe săptămâni, Apple Daily îi îndemna de pe prima pagină pe cititori să participe la marșurile uriașe și a tipărit afișe anti-guvernamentale pe care aceştia să le poarte la demonstraţii.
Totul a fost prea mult pentru Beijing. În iunie 2020, întrucât restricțiile cauzate de pandemie au împiedicat protestatarii să se manifeste, China a adoptat o lege în baza căreia Lai și mulți politicieni și activiști pro-democrație au fost arestați. Până săptămâna aceasta, Apple Daily era ultima voce majoră a taberei pro-democrație aflată încă în libertate, dar joi seara ea a fost sugrumată. „Este o zi tristă pentru libertatea presei din Hong Kong şi din întreaga lume”, a remarcat şi preşedintele SUA, Joe Biden. „Intensificarea represiunii din partea Beijingului a ajuns la un asemenea nivel încât Apple Daily, un bastion al jurnalismului independent atât de necesar în Hong Kong, şi-a încetat acum publicarea. Prin arestări, ameninţări şi prin forţarea unei legi a securităţii naţionale care incriminează libertatea de exprimare, Beijingul a insistat să-şi exercite puterea pentru a suprima presa independentă şi a reduce la tăcere opiniile disidente”, a mai punctat şeful de la Casa Albă.
Hong Kong, unul dintre exemplele de democraţie ale secolului trecut, a fost concesionat timp de 99 de ani de către Marea Britanie, până în 1997, când a fost retrocedat Chinei. Democraţia ar fi trebuit să fie securizată de un acord care prevedea o autonomie vreme de 50 de ani, dar Beijingul n-a rezistat prea mult tentaţiei de a-şi impune legea. Poziţia strategică a insulei i-a determinat pe guvernanţii chinezi să treacă din ce în ce mai frecvent graniţa spre autoritarism, iar de câţiva ani chiar să o ignore.