Cable TV, citând o sursă neidentificată, a informat că legea a fost adoptată în unanimitate de Comitetul permanent al Congresului Naţional al Poporului, organul legislativ chinez. Adoptarea legii va spori tensiunile din relaţia Chinei cu SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale, care consideră că noua legislaţie erodează gradul ridicat de autonomie acordat hub-ului financiar global la 1 iulie 1997. Textul legii nu a fost încă publicat. Beijingul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie adesea violente care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţa forţele străine.
În cursul lunii iunie, agenţia oficială chineză de presă Xinhua a dezvăluit o parte din prevederile acestei legi, printre care faptul că aceasta va înlocui legislaţia actuală din Hong Kong, iar prerogativa interpretării aparţine organului de decizie al parlamentului chinez, Comitetul permanent al Congresului Naţional al Poporului.
Citeşte şi Boris Johnson avertizează China: Nu-i vom abandona pe locuitorii din Hong Kong
Este de aşteptat ca Beijingul să înfiinţeze un birou de securitate naţională în Hong Kong pentru a „supraveghea, ghida şi sprijini” guvernul oraşului. Beijingul ar putea, de asemenea, să îţi exercite competenţa în anumite cazuri.
Se preconizează ca judecătorii pentru cazurile de securitate să fie numiţi de liderul pro-Beijing al oraşului, Carrie Lam, care nu se bucură de popularitate. În prezent, judecătorii de rang înalt sunt alocaţi conform unor liste de membri prin sistemul judiciar independent din Hong Kong. Nu se cunoaşte încă ce activităţi specifice vor fi încriminate, cât de precis vor fi definite sau ce pedepse vor fi prevăzute. The South China Morning Post, citând o sursă anonimă, a declarat că Xinhua va publica marţi după-amiază detalii despre lege.
Poliţia a interzis mitingul din 1 iulie din acest an cu ocazia aniversării predării din 1997, fiind invocate restricţii generate de combaterea epidemiei noului coronavirus.