„Liderii chinezi folosesc ponderea economică, diplomatică şi militară în creştere a Chinei pentru a-şi stabili poziţia dominantă în regiune şi a-şi extinde influenţa în lume”, se arată în raportul pe care Pentagonul îl adresează anual Congresului.
„Proiecte chineze precum Noile Drumuri ale Mătăsii vor conduce probabil la crearea unor baze militare în străinatate pentru a răspunde unei nevoi identificate de a asigura securitatea acestor proiecte”, se afirmă în document, potrivit Agerpres.
China deţine oficial o singură bază militară în străinătate, în Djibouti, dar Beijing „va încerca să stabilească baze militare suplimentare în ţări cu care China are relaţii de prietenie de mai mulţi ani, cum ar fi Pakistan, sau ţări care în mod tradiţional găzduiesc militari străini”, spune Pentagonul.
Un oficial din ministerul afgan al apărării a indicat în 2018 pentru AFP că Beijingul negocia cu Afganistanul construirea unei baze militare în munţii Wakhan, în apropierea graniţei comune, în speranţa descurajării incursiunilor luptătorilor islamişti pe propriul teritoriu şi a sprijinirii vecinului său fragil. Conform sursei citate, baza ar fi afgană, dar trupe chineze au fost văzute patrulând în comun cu colegii afgani, potrivit Agerpres.
Proiectul Noilor Drumuri ale Mătăsii, denumit oficial în limba chineză „O centură (terestră) şi o cale (maritimă)” vizează construirea unor infrastructuri de transport şi de energie în ţări din Asia, Europa, Africa sau chiar mai departe, care au în mod deosebit nevoie de acestea.
Lansată în 2013, iniţiativa este finanţată prin investiţii sau împrumuturi de sute de miliarde de euro. Criticii săi acuză faptul că proiectul favorizează companiile chineze, îndatorează naţiunile destinatare sau dăunează mediului înconjurător, potrivit Agerpres.
Preşedintele chinez Xi Jinping a apărat recent prestigiosul său proiect în faţa a 37 de lideri străini adunaţi la Beijing şi a solicitat ca mai multe ţări să se alăture colosalului, deşi controversat, program de infrastructură.