China pune condiții pentru a ajuta zona euro: Anularea unei investigaţii europene antidumping

UE a declanşat pe data de 21 decembrie o investigaţie antidumping asupra importurilor de oţeluri chinezeşti care au în compoziţie anumite materiale organice, acesteia adăugându-se şi o anchetă antisubvenţie referitoare la aceleaşi produse, scrie AGERPRES.

Investigaţia a fost declanşată în urma plângerii producătorilor europeni de oţel, ei reclamând beneficiile de care se bucură concurenţii lor chinezi, care primesc din partea guvernului de la Beijing scutiri de taxe, statul chinez ajutând companiile sale şi prin achiziţia produselor la preţuri superioare cotaţiilor pieţei.

‘Ancheta europeană antisubvenţie trimite lumii un prost semnal protecţionist ce aruncă o umbră negativă nu numai asupra comerţului cu oţel dintre Europa şi China, dar va dăuna şi eforturilor comune sino-europene de a combate criza datoriilor’, anunţă ministerul chinez al Comerţului.

China este statul care dispune de cele mai mari rezerve valutare pe plan mondial, acestea ridicându-se, la sfârşitul lunii decembrie, la aproape 3.200 de miliarde de dolari şi a anunţat de mai multe ori că ar putea contribui cu o parte din aceste rezerve la constituirea fondului european de salvare.

Alte articole

Care sunt condiţiile pentru adoptarea monedei Euro. Când ar putea să treacă România la noua monedă

China, acuzații asupra NATO că o ”instigă la confruntare” cu Rusia. ”Ar trebui să înceteze”

Guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, a declarat săptămâna trecută că ţara sa va ‘continua să investească în obligaţiunile de Stat europene’ şi ‘se va implica mai mult în găsirea unei soluţii la criza datoriilor europene prin intermediul unor canale diferite, precum FMI, Fondul European pentru Stabilitate Financiară (FESF) sau Mecanismul European de Stabilitate (MES)’.

Potrivit estimărilor unor experţi europeni, neconfirmate oficial, China ar deţine peste 500 de miliarde de dolari în obligaţiuni emise de zona euro pentru combaterea crizei datoriilor. Directorul FESF, Klaus Regling, a declarat în cursul unei vizite în China, în luna octombrie, că 40% din obligaţiunile emise de acest fond din luna ianuarie 2011 au fost cumpărate de statele asiatice, dar a refuzat să precizeze procentul titlurilor achiziţionate de China. Japonia, în schimb, a anunţat că a cumpărat circa jumătate (20%) din aceste obligaţiuni.