China se apropie de graniţa cu România. Un stat european, la un pas de faliment. Asiaticii ar putea prelua o parte din teritoriul ţării

China se apropie de graniţa cu România. Studiile de fezabilitatea realizate la începutul anului 2010 au arătat că traseul presupune riscuri investiţionale uriaşe, deoarece ar trebui să străbată munţi şi văi pe distanţe foarte mari.

China se apropie de graniţa cu România. Un stat european, la un pas de faliment. Asiaticii ar putea prelua o parte din teritoriul ţării

Banca Europeană de Investiţii sau Fondul Monetar Internaţional au refuzat să finanţeze proiectul, motiv pentru care fostul prim-ministru şi actual preşedinte din Muntenegru, Milo Đukanovic, a apelat la ajutorul Chinei. Muntenegru a cheltuit 1 miliard de dolari pe parcursul a şase ani China a finanţat proiectul cu 1 miliard de dolari prin intermediul unei bănci afiliate companiei de stat China Road and Bridge Corporation, dar Muntenegru a cheltuit întreaga sumă în 6 ani. Autostrada nu a fost construită complet, ea având acum aproximativ 41 de km.

Muntenegru trebuie să returneze prima tranşă din împrumutul acordat de China în iulie 2021, dar nu dispune de fondurile necesare. În baza contractului, transmite Euronews, statul poate ajunge în situaţia gravă de a fi nevoit să cedeze suveranitatea unei părţi din teritoriul naţional în favoarea Chinei.

Muntenegru este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est. Este unul dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, declarându-și independență în anul 2005. Capitala și cel mai mare oraș este Podgorița, în timp ce Cetinje este desemnat ca Prijestonica, adică fosta Capitală Regală a Orașului.

Alte articole

China, acuzații asupra NATO că o ”instigă la confruntare” cu Rusia. ”Ar trebui să înceteze”

Analiză CNN: Cum ar putea China să cucerească Taiwanul fără să fie nevoie de o invazie

În secolul al IX-lea, pe teritoriul Muntenegrului existau trei principate sârbești: Duklja, corespunzătoare aproximativ jumătății sudice a țării, Travunia, în vest, și Rascia⁠(d), în nord. În 1042, arhontele Stefan Vojislav condus o revoltă care a dus la independența Dukljei și la stabilirea dinastiei Vojislavljević. Duklja și-a atins apogeul sub Voislav, fiul lui Mihailo⁠(d) (1046-81), și nepotul lui Bodin (1081-1101).În secolul al XIII-lea, Zeta înlocuise Duklja ca nume al țării. La sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului (Zeta) a intrat sub conducerea familiei nobiliare Balšić, apoi a familiei nobiliare Crnojević⁠(d), și până în secolul al XV-lea, Zeta era deja mai frecvent denumită Crna Gora (în venețiană: monte negro). Mari porțiuni a căzut sub controlul Imperiului Otoman din anul 1496 până la 1878. Unele părți au fost controlate de Veneția și apoi de succesorii ei, Primul Imperiu Francez și Austro-Ungaria. Din 1515 până în 1851, conducătorii statului au fost domnii-episcopi (vlădicii din Cetinje). Familia Petrović-Njegos⁠(d) a condus țara până în 1918. Din 1918, a fost o parte a Iugoslaviei. Pe baza unui referendum privind independența ținut la 21 mai 2006⁠(d), Muntenegru și-a declarat independența la 3 iunie în același an.

Citeşte şi: Autostrada Sebeş – Turda (A10) ar putea fi deschisă integral în 2021. „Vă pot asigura că în toamna acestui an se va circula în totalitate”