Academia, care este parte a unui consorţiu controlat de stat, Corporaţia Chineză pentru Ştiinţă şi Tehnologie Aerospaţială, a anunţat că avionul Xingkong-2 (Cer Înstelat-2) – pe care îl numeşte „primul vehicul experimental chinez de tip waverider” – a fost testat în dimineaţa de vineri, 3 august, într-un poligon din nord-vestul Chinei, scrie independent.md. Academia consideră că testul a fost „un succes uriaş”, scrie China Daily, citat de Business Standard.
Tehnologia waverider se bazează pe un design special al aeronavei, cu un profil triunghiular, care vizează îmbunătăţirea raportului portanţă-frecare al aeronavei prin utilizarea propriilor unde de şoc ca forţă portantă. Avionul experimental chinezesc de tip waverider a decolat la bordul unei rachete cu combustibil solid.
Apoi, aeronava s-a decuplat de racheta purtătoare şi a continuat zborul cu mijloacele de propulsie proprii. În această etapă a zborului, avionul a menţinut mai mult de 400 de secunde o viteză peste Mach 5,5 (de 5,5 ori viteza sunetului, adică 6.791 kilometri pe oră), atingând un maxim de Mach 6 (7.344 kilometri pe oră), potrivit comunicatului de presă al Academiei.
Avionul experimental a atins altitudinea de 30 de kilometri şi a efectuat o serie de manevre şi viraje largi. În cursul experimentului au fost testate o serie de tehnologii avansate, cum ar fi un scut termic de concepţie chinezească. De altfel, întregul proiect Cer Înstelat-2, sponsorizat de Corporaţia Chineză pentru Ştiinţă şi Tehnologie Aerospaţială şi a cărui realizare a durat trei ani, vizează testarea unor noi tehnologii aerodinamice.
Cursa pentru hipersonice
Anunţul privind testul avionului Cer Înstelat-2 constituie o premieră şi în alt sens: este prima dată când China confirmă oficial faptul că lucrează la vehicule de tip waverider, un concept futurist care ar putea duce la dezvoltarea de arme hipersonice capabile să depăşească orice sistem antiaerian existent la ora actuală.
Statele Unite şi Rusia au demarat cu ani în urmă propriile programe de dezvoltare a avioanelor de tip waverider, intenţionând să exploateze potenţialul militar al vehiculelor hipersonice.
De pildă, SUA au testat între 2010 şi 2013 un avion experimental de tip waverider, proiectat să atingă viteza Mach 6. Ani de zile, Lockheed Martin şi Boeing s-au întrecut pentru acest proiect. Boeing a pus la punct chiar şi un prototip de waverider, numit X-51A, cu care s-au efectuat teste. Dar în luna aprilie a acestui an, Pentagonul a anunţat că acordă un contract de 928 milioane de dolari companiei Lockheed Martin pentru „proiectarea, dezvoltarea (…) şi integarea unei arme hipersonice convenţionale”.
La rândul său, Rusia se laudă cu noile sale arme hipersonice Kinjal şi Avangard, despre care preşedintele Vladimir Putin a susţinut, în discursul său despre starea naţiunii din martie 2018, ca pot atinge de 10 ori, respectiv de 20 de ori viteza sunetului.
Până acum însă, rezultate impresionante au fost obţinute cu alte vehicule hipersonice, rezultatul unor proiecte de cercetare mai vechi. Este cazul avionului experimental american HTV-2, care nu este de tip waverider, considerat cel mai rapid avion construit vreodată, după ce a atins o viteză record de Mach 20, adică 24.480 de kilometri pe oră, în cursul unui test efectuat în aprilie 2010.
Deocamdată, zburăm cu supersonice
În ceea ce priveşte aeronavele cu pilot la bord, recordurile sunt ceva mai modeste. Cel mai rapid zbor cu pilot a fost realizat în 1967 de avionul-rachetă experimental american X-15, care a atins Mach 6,7 (adică 7.200 km/h).
Mai bine de trei decenii, între 1966 şi 1998, în top s-a aflat şi avionul stratetegic de recunoaştere american SR-71 Blackbird, care atingea o viteză maximă de Mach 3,3 (sau 4.074 km/h). Cel mai rapid avion pilotat aflat în serviciu este considerat vechiul MiG-25, deşi mai sunt în uz doar câteva zeci de aparate, mai ales în Rusia, Siria, Algeria şi Turkmenistan.
Deşi vitezometrul său e gradat până la Mach 2,8 avionul MiG-25 poate atinge Mach 3,2 (sau 3.951 km/h), iar în arhivele israeliene din anii ’70 se păstrează o relatare despre un MiG-25 care a decolat din Egipt şi a atins Mach 3,3 deasupra Peninsulei Sinai, însă şi-a supraîncălzit reactoarele, care n-au mai putut fi reparate.