„Chiori” sau „a sta cu mortul pe tine”, expresii din limbajul codat al angajaţilor CFR Călători

Din cercetările procurorilor în acest dosar, care au început în luna martie 2011, s-a stabilit că, pornind de la conductorii de tren şi până la revizorii de specialitate, se lucra mână în mână, „fiecare conjugându-şi eforturile cu alţi suspecţi, în combinaţii diferite, în funcţie de circumstanţe”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În acest sens, angajaţii CFR foloseau un limbaj comun cu anumite elemente de argou, precum „a cârji”, „chiori”, „colet”, „a încărca trenul”, „a sta cu mortul pe tine” sau „tren bun”.

Traducerea cuvintelor folosite de angajaţii CFR este: „a cârji (cârjeală, cârjă)” – pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloşi în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală – activitatea); „chior/-i – călător/-i fraudulos/-şi care nu deţin/-e documente de călătorie; „colet/-e (pachet/-e) – călători frauduloşi cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă la cererea propriilor organe de control; „a încărca trenul” – activitatea infracţională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloşi; „a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine” – a (nu) avea asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloşi existând riscul de fi descoperit.

De asemenea, „tren bun (tren puternic)” reprezintă un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulţi călători frauduloşi şi de la care se pot obţine în acest mod sume de bani considerabile.

Alte articole

Modificări în circulația trenurilor, după accidentul grav din Olt

Se scumpesc călătoriile cu trenul! Care vor fi noile tarife

În cauză s-au înregistrat, până în acest moment al procesului, cheltuieli judiciare de peste 100.000 de lei (un miliard de lei vechi).

Luni, la sediul Parchetului au fost aduşi alţi 43 de angajaţi ai CFR de la regionalele Bucureşti, Braşov şi Cluj, după ce în 25 octombrie a fost audiat primul lot de 81 de persoane.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, procurorul Alina Popescu, cele 43 de persoane audiate, luni, sunt conductori şi şefi de tren şi inspectori suspectaţi de luare şi dare de mită, asociere în vederea săvârşririi de infracţiuni, precum şi divulgare de informaţii.

Mai multe descinderi au avut loc, joia trecută, la sediul CFR Călători şi la regionalele CFR Călători din ţară, pentru a fi puse în executare mandate de aducere pentru angajaţi suspectaţi de fapte de corupţie. Astfel, au fost duşi la audieri 81 de angajaţi, iar 70 dintre aceştia au fost reţinuţi de procurorii braşoveni pentru luare şi dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Tribunalul Braşov a respins, vineri, toate propunerile de arestare preventivă pentru cei 70 de angajaţi ai CFR Călători reţinuţi pentru infracţiuni de corupţie şi abuz în serviciu, majoritatea acestora având interdicţie de a părăsi ţara.

Aceste persoane au calitatea de conductori de tren, şefi de tren, controlori de bilete, revizori de specialitate în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători SA”. Cea mai înaltă funcţie este cea de revizor de specialitate.

Cercetările au fost declanşate ca urmare a sesizării din oficiu din partea Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române, vizând circa 200 de persoane, potrivit sursei citate.

Transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor, iar mai departe, la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau şi rude ale angajaţilor CFR Călători.

Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ 200 de milioane de lei.