Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei a făcut recomandări privind creşterea competiţiei în sectorul bancar, însă acestea nu au fost preluate

Aceasta după ce, sâmbătă, senatorul ALDE Daniel Zamfir l-a acuzat pe preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, că a acoperit faptul că opt bănci s-au înţeles între ele pentru a creşte costurile creditării.

În replică, reprezentanţii Consiliul Concurenţei au arătat că nu au primit nicio sesizare de la instituţiile publice referitoare la posibile înţelegeri ilegale între bănci în ceea ce priveşte creditarea companiilor.

„În acelaşi timp, menţionăm că autoritatea de concurenţă are în derulare două investigaţii declanşate din oficiu, pe piaţa serviciilor de leasing operaţional şi pe piaţa de leasing financiar şi a creditului de consum din România. În cadrul investigaţiilor s-au desfăşurat inspecţii inopinate la sediile a 25 de bănci, Instituţii Financiare Non-Bancare (IFN), societăţi de leasing, asociaţii profesionale şi patronale, această acţiune fiind cea mai amplă investigaţie a instituţiei. Rezultatele investigaţiilor vor fi făcute publice imediat după finalizarea acestora şi luarea unei decizii”, se precizează în comunicat.

Mai mult, responsabilii Consiliului arată că au făcut recomandări pentru eficientizarea concurenţei pe această piaţă, însă acestea nu au fost preluate în legislaţie.

Alte articole

Se schimbă banii în România! BNR lansează noi monede în circuitul numismatic. Vor avea valoarea de 10 și 100 de lei

Analist economic, despre îndemnul lui Isărescu de a „strânge cureaua cu dietă sănătoasă”: România nu va trece la dietă, ci direct la terapie intensivă

„Reamintim că autoritatea de concurenţă a făcut recomandări pentru eficientizarea/creşterea concurenţei în sectorul financiar şi, implicit, pentru scăderea comisioanelor, în contextul finalizării anchetei sectoriale pe piaţa serviciilor bancare de retail. Astfel, una dintre recomandări se referă la intensificarea concurenţei odată cu transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piaţa către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislaţia naţională, deşi termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi scăderea comisioanelor”, au mai spus oficialii Concurenţei.

Concluziile Raportului privind piaţa serviciilor bancare de retail pot fi consultate pe pagina web a instituţiei, se mai arată în comunicat.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir a scris sămbătă, pe Facebook, că Bogdan Chiriţoiu trebuie demis, întrucât „opt bănci au avut o strategie comună să nu lase România să se dezvolte economic, iar Consiliul Concurenţei nu numai ca a îngropat raportul de control, dar i-a lăsat în continuare pe bancheri să-i jecmănească pe români!”

„Cum ne-au minţit ei – BNR, băncile, Consiliul Concurenţei – ani de zile că riscul de ţară e cauza creditării scumpe, când de fapt ei erau înţeleşi să ne sărăcească…”, a completat Zamfir.

Şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus, duminică seara, că băncile fac profituri uriaşe din dobânzile aplicate românilor şi a cerut Guvernului să ia măsuri în acest sens.

„Sistemul bancar este un sistem de la care orice ţară şi orice popor aşteaptă să sprijine economia. Adică să facă profituri băncile, Doamne ajută, dar să facă profituri sprijinind economia, pentru că te gândeşti: domnule, dacă sprijini economia, se dezvoltă, au mai mulţi clienţi, deci o să facă şi mai mult şi mai mult şi mai mulţi bani! Nu sprijină economia. Şi eu zic că Guvernul ar trebui să ia măsuri serioase în ceea ce priveşte lăcomia bancară şi evoluţia ROBOR. Pentru că noi suntem în situaţia în care ne uităm cu toţii, ca un popor blând ce suntem şi de bună-credinţă cum se joacă marile bănci între ele şi stabilesc ele dobânda pe care trebuie să o plătească românii. (…) Deci sistemul bancar nu sprijină economia, este cu mult sub media europeană şi (…) avem cele mai mari diferenţe între dobânzile la credite şi cele la depozite. Diferenţa este de 7%, în România, în condiţiile în care în UE este această diferenţă de 2,1%. Şi acolo sistemul bancar sprijină economia, la noi nu. În schimb te întrebi: ‘Domnule, pe ce fac profit dacă nu sprijină economia?’ Pe jocul cu ROBOR-ul, pe care îl stabilesc între dumnealor”, a spus liderul PSD.

La mijlocul lunii noiembrie, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că preocuparea instituţiei pe care o conduce este ca dobânzile să scadă, iar consumatorii să poată beneficia de aceste scăderi.

„Ţinta noastră este să încercăm, prin concurenţă, să ajungem la dobânzi comparabile cu zona euro. Am vrea să vedem o adoptare mai rapidă a directivei privind plăţile, care creşte concurenţa în zona bancară prin intrarea companiilor de tehnologie, aşa-numitele fintech-uri, să facă concurenţă băncilor pe zona de servicii de plăţi, astfel încât să fie reduse comisioanele percepute în momentul de faţă de sistemul bancar. Directiva este în întârziere şi dorim să colaborăm cu Parlamentul şi cu Guvernul pentru a o avea cât mai repede transpusă în legislaţia românească”, a spus Chiriţoiu.

El a susţinut că preocuparea aproape obsesivă pe care a avut-o Consiliul Concurenţei în ultimii ani este legată de refinanţări.

„Cum îi ajutăm pe clienţii băncilor să se poată muta de la condiţii nefavorabile la condiţii mai favorabile, în momentul în care piaţa permite dobânzi mai favorabile? Aici, un prim pas a fost făcut acum câţiva ani, când s-a reuşit eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată, care îi ţinea pe clienţi captivi. Un alt pas important a fost făcut de Banca Naţională, când a exceptat refinanţările de la plafoanele de creditare. Deci, un client, când vrea să se mute la condiţii mai favorabile, nu va fi împiedicat de analiza de capacitate financiară pe care băncile sunt obligate să le facă atunci când iau un client nou”, a mai spus oficialul Concurenţei.

El a adăugat că scăderea valorii proprietăţilor a pus de multe ori piedică în faţa posibilităţii clienţilor de a-şi refinanţa creditul şi a venit cu ideea acordării unor garanţii de stat care să acopere această diferenţă.

„Mai sunt două elemente care împiedică mobilitatea clienţilor: faptul că, de multe ori, după criza economică, valoarea garanţiilor pe care le depuneau clienţii a scăzut şi acest lucru împiedică uneori băncile să accepte refinanţarea şi o idee pe care am lansat-o este să venim cu un mecanism similar cu ‘Prima Casă’, să găsim o variantă în care scăderea valorii proprietăţii să fie compensată printr-o garanţie de stat, numai în măsura în care este necesar. O garanţie mai mică de 10-20%, legată de scăderea în timp a valorii proprietăţilor”, a arătat Chiriţoiu.

El a arătat că este vorba de sume relativ mici, de 10.000 – 20.000 de euro, şi numai pentru cei bun-platnici şi care au credite în plafoanele de la „Prima Casă”.

„Deci nu este vorba de oameni care au dat o ţeapă, care au rămas cu datorii mari pe care nu le pot suporta, ci despre cei care au luat credite cu valoare relativ redusă, de obicei şi-au cumpărat casa în care locuiesc şi care şi-au plătit până acum creditele respective, să-i ajutăm să profite de condiţiile mai favorabile din piaţă din momentul de faţă”, a explicat preşedintele autorităţii de concurenţă.