Cifrele care anunţă criza economică: Inflaţia în România se apropie de 14%

UPDATE: Energia continuă să alimenteze inflaţia peste tot în lume şi probabil la sfârşitul trimestrului II se va vedea o oarecare scădere a acesteia, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

„În mare, se repetă tabloul din martie, pentru că şi în martie a fost în România, ca în toată Uniunea Europeană, o explozie a preţurilor şi ne aşteptam ca acela să fie vârful şi chiar dacă va fi o creştere în aprilie să fie cam pe acolo. Ei bine, am văzut o explozie nouă în aprilie, 13,76%. Foarte mare! Şi s-a produs o inversare faţă de martie, pentru că în martie, pentru prima dată după un an, preţurile la alimente s-au scumpit mai mult decât preţurile produselor nealimentare şi credeam că începe o nouă serie cu preţuri mai scumpe la alimente decât la produse nealimentare, dar nu s-a întâmplat aşa. Sigur că e un record nou la cartofi. Pâinea, de asemenea, are o scumpire semnificativă, uleiul e în ritmul lui normal, s-a dus foarte sus. Până şi margarina a crescut foarte mult. Deci, creşteri mari şi la produsele alimentare, dar nu generalizate. Merg în continuare creşteri pe ‘lebedele negre’. Surpriză la produsele nealimentare! Sigur că pachetul fundamental este compus din combustibili, o creştere foarte mare, energie termică şi gaze, dar revine scumpirea la electricitate în aprilie pe lună, care influenţează scumpirea pe 12 luni. Electricitatea ieşise din ritm. Electricitatea a avut două luni de creştere cu minus şi acum a sărit….O concluzie pe întregul tablou este că energia continuă să alimenteze inflaţia peste tot în lume şi la noi la fel. Spre deosebire de alte ţări care au avans în a transforma criza energetică în tranziţie energetică, noi deocamdată plutim în metafizică, pentru că realitatea este departe de proiecţii. Mai exact, realitatea este mult în urma proiecţiilor”, a spus Vasilescu.

Întrebat la ce am putea să ne aşteptăm, reprezentantul BNR a răspuns că probabil la „sfârşitul trimestrului II inflaţia va veni ceva mai jos”, de asemenea la sfârşitul trimestrului III, dar nu există aşteptări, nici în România şi nici în Uniunea Europeană, ca inflaţia să revină în ţinta de 2% mai devreme de sfârşitul anului 2023.

Adrian Vasilescu a subliniat că „în faţa acestui tablou, Banca Naţională a recurs ieri la o mişcare drastică şi a majorat dobânda de politică monetară”.

Alte articole

Salariu de 6.749 de lei „în mână” numai în Bucureşti, anunţă INS

Topul scumpirilor dat publicităţii de INS. Pe ce plătesc românii mai mult decât pe mâncare sau pe încălzire

Potrivit acestuia, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general „pot fi lovite cu politica monetară”.

Inflaţia în luna aprilie 2022 e de 13,8%, informează miercuri INS. Preţurile de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022 au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%.

COD RUTIER 2022. Lovitură pentru sute de mii de şoferi. Amenzi de 2000 de lei de miercuri

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este 7,4%.

„Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este 7,4%”, se spune în comunicatul INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022 este 102,37%.

Inflaţia în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 11,7%.

INCREDIBIL! Doar 14 angajaţi din România au salarii de peste 20.000 de euro net pe carte de muncă. În ce domenii activează

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%.

Inflaţia va rămâne cu două cifre, anunţă BNR

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an”, se spune în raport.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023.

Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.