Cinci ani de la moartea Mădălinei Manole. Lacrimi şi durere la mormântul „fetei cu părul de foc”

MĂDĂLINA MANOLE, ce spune rechizitoriul

„Prin rezoluţia din data de 19 ianuarie a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de omor, prevăzută de art. 174 din Codul Penal, întrucât decesul numitei Magdalena Anca Mircea nu a fost consecinţa vreunei fapte prevăzute de legea penală”, se arăta într-un comunicat al Parchetului remis la acea dată. 

Potrivit raportului de autopsie medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Ilfov, moartea artistei a fost violentă şi cauzată de insuficienţa cardio-respiratorie acută consecutivă intoxicaţiei cu carbofuran. 

„Calea de pătrundere a toxicului a fost digestivă (orală). La autopsie s-a constatat o leziune traumatică (plagă contuză parietală stânga, cu infiltrat sanguin epicranian subiacent), care s-a putut produce, cel mai probabil, prin lovire de plan dur în cadrul stării de rău care a premers decesului, nu are legătură cu mecanismul de producere a morţii şi pentru care sus-numita ar fi necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de supravieţuire”, se preciza în comunicat. 

MĂDĂLINA MANOLE, proba înscrisurilor

Potrivit sursei citate, carbofuranul este o pulbere de culoare albă, fără miros, foarte puţin solubilă în apă, care se condiţionează sub formă de suspensie în apă, la care se adaugă un colorant roz pentru marcare (atenţionare), fiind substanţa activă a pesticidului Furadan. 

Conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România, carbofuranul face parte din grupa I de toxicitate, „produse extrem de toxice, care conţin substanţă activă cu doza medie letală (DL 50) sub 50 mg/kg corp”. 

Procurorii au mai precizat că din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică al DGPMB – Serviciul Criminalistic reiese că una dintre urmele digitale ridicate de pe flaconul din plastic cu menţiunea „Pesticide”, găsit în apropierea cadavrului, a fost creată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a artistei. 

„Cu privire la celelalte trei urme ridicate s-a concluzionat că nu conţin suficiente elemente dactiloscopice individuale necesare identificării persoanelor care le-au creat. În cauză a fost efectuată şi o constatare tehnico-ştiinţifică cu privire la un înscris olograf, nedatat şi nesemnat, rezultând că acesta a fost redactat de Magdalena Anca Mircea. Astfel, pentru comparaţie au fost avute în vedere mai multe înscrisuri, inclusiv scripte obţinute din arhivele Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Otopeni şi Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bucureşti, respectiv cererea pentru eliberarea actului de identitate completată şi semnată de aceasta la data de 5 august 2008 şi cererea olografă, datată 1 octombrie 2002, prin care a solicitat eliberarea unui paşaport turistic”, mai susţinea Parchetul. 

Concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică au fost în sensul că scrierea de pe toate înscrisurile avute la dispoziţie a fost executată de aceeaşi persoană, precum şi că înscrisul în cauză nu prezintă modificări şi nu a fost realizat prin imitare.