Cinci ani de la tragedia de la Colectiv. Justiţia încă nu a găsit niciun vinovat

În cursul nopţii de 30-31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Judeţean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colţea, ”Marie Curie” şi „Grigore Alexandrescu”. Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. Pe 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64.

La 5 ani de la tragicul eveniment, „dosarul Colectiv” se judecă încă la Curtea de Apel Bucureşti, după ce în prima instanţă Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare, iar patronii clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare.

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Pompierii George Matei şi Antonina Radu au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. O altă funcţionară din Primărie primeşte 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Alte articole

Andrew Tate rămâne în arest la domiciliu, în dosarul care vizează exploatarea sexuală a 34 de femei

DOCUMENT Motivarea hotărârii Curții de Apel București în cazul Călin Georgescu împotriva BEC

Curtea de Apel a programat termene în acest dosar până în luna decembrie, când se aşteaptă o decizie finală.

La 5 ani de la incendiul care i-a despărţit de cei dragi, aparţinătorii victimelor de la Colectiv se declară dezamăgite atât de lentoarea procesului menit să scoată la iveală vinovaţii, cât şi de faptul că tragedia nu a dus la nicio schimbare sistemică vizibilă.

„La cinci ani de zile, sunt foarte multe dezamăgiri – pentru mine, pentru toţi oamenii din Colectiv – pentru că ne-am fi dorit să avem o justiţie, nişte răspunsuri primite. Am fi dorit să ştim de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat atunci. Am fi dorit să ştim de ce, după ce s-a întâmplat incidentul, copiii noştri nu au avut parte de un tratament la care ar fi avut dreptul şi un tratament care li se putea oferi. Pentru că, aşa cum ascultam declaraţiile din acele vremuri ale unor specialişti din Anglia sau din Belgia, de un număr de peste 80 de mari arşi – pentru că au existat în prima seară 180 de internaţi, dintre care 80 foarte grav – de un număr atât de mare nu se poate ocupa niciun stat european. Poate, cu mare greutate, Statele Unite. Şi atunci, firesc era ca din prima secundă să se accepte ajutorul oferit de statele europene, ceea ce, însă, decidenţii acelor vremuri au refuzat”, a declarat Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, pentru AGERPRES.

El a criticat lipsa unor schimbări, arătând că, la cinci ani de la incendiul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, nu a fost construit niciun centru pentru mari arşi şi nu este tratată corespunzător problema infecţiilor nosocomiale.

„Ne amintim cu toţii cum ministrul Sănătăţii din acele vremuri, înconjurat de mai mulţi ‘specialişti’ – între ghilimele aş zice eu acum -, de şefi de secţie din spitalele de urgenţă din Bucureşti, declara că în România pacienţii sunt mai bine trataţi ca în Germania, au de toate şi că nu este cazul ca ei să fie transferaţi. Acum îl auzim că neagă. Tocmai din cauza asta suntem cu toţii dezamăgiţi de faptul că nu avem justiţie, nu avem schimbări. Iată, nu avem niciun centru de mari arşi construit după cinci ani în România. Avem doar două secţii la Timişoara şi una la Iaşi. Şi acum, mai nou, o secţie mai micuţă la Spitalul Bagdasar-Arseni, dar care nu este încă funcţională. Aşteaptă, din ce am înţeles, vizita DSP-ului, care va trebui să o autorizeze zilele acestea. Nu avem o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice. Avem nosocomiale, în continuare, ascunse. Vedem că, acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii declara că în spitalele din România nu există nosocomiale. Se pare că dintr-o greşeală de comunicare, numai că greşelile acestea se cam repetă în România. Ne place să tot ascundem sub preş mizeria”, a adăugat preşedintele asociaţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus vineri o coroană de flori în memoria victimelor de la Clubul Colectiv, la împlinirea a cinci ani de la tragedie. Şeful statului a anunţat că va promulga, tot vineri, legea care prevede ca plata pentru tratamentul în ţară şi în străinătate al persoanelor implicate în tragedia de la clubul Colectiv, pe 30 octombrie 2015, să fie suportată din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Un lanţ al memoriei va fi organizat vineri, de la ora 18.30, între Curtea de Apel Bucureşti şi clubul Colectiv.

„La 5 ani după Colectiv, un lanţ de incompetenţă şi corupţie încă ucide zi de zi în România. La 5 ani după Colectiv, un lanţ de aroganţă şi impostură încă ne îmbolnăveşte în loc să ne vindece în spitale. La 5 ani după Colectiv, un lanţ de nepăsare şi iresponsabilitate continuă nedreptatea în loc să pedepsească vinovaţii în justiţie. La 5 ani după Colectiv, cerem dreptate! Distanţaţi din 4 în 4 metri, vom face un lanţ al memoriei între Curtea De Apel Bucureşti şi clubul Colectiv” – este mesajul unor ONG-uri care organizează vineri, de la ora 18.30,”We’re not numbers. Colectiv 5 ani. Nu uităm!”.

Citeşte şi: Procurorii DNA către avocaţii lui Piedone: „Aţi întrebat câte cluburi au ars în ţară?”