Cinci MARI CONTRADICȚII ale preşdintelui PNL în problema Roșia Montană, în câteva zile

PRIMA CONTRADICȚIE: Întâi a afirmat că miniștrii liberali au susținut dezbaterea în Parlament a proiectului, apoi să declarat că  acesta trebuie blocat, fără dezbatere.

Antena 3, 31 august: „Sunt de acord, şi miniştrii liberali au sprijinit demersul de a declanşa etapa de decizie, îl vom discuta în Parlament, este o discuţie care a început, care se face cu multe date tehnice, cu calm şi cu toată consecinţa unei decizii sau alteia”.

Conferință de presă, 9 septembrie: „Cred că proiectul exploatării la Roșia Montană nu poate fi susținut. Proiectul fie ar trebui retras, ceea ce probabil nu este cazul, de vreme ce Guvernul l-a trimis, fie cred că trebuie respins”.

A DOUA CONTRADICȚIE: Întâi a afirmat că este nevoie de locuri de muncă, de dinamism economic, apoi a declarat că nu contează  fezabilitatea sau utilitatea proiectului.

Alte articole

Crin Antonescu, mulțumit că are cu cine vota la Primăria Capitalei: ”Pe Sebastian Burduja. Este un om tânăr, care vine cu un program, a scris și o carte”

EXCLUSIV Crin Antonescu, despre candidatul Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei: „Avem candidați care cred că le știu pe toate”

Piatra Neamț, 1 septembrie: „Cred că în poziţia PNL, care e veche, dar este şi constantă  pe această temă, va prevala factorul economic, interesul pentru dinamismul economic, pentru creşterea economică, pentru crearea locurilor de muncă”.

Conferință de presă, 9 septembrie: „Consider acest lucru, am ajuns la această concluzie, nu din motive tehnice, nu pentru că acest proiect nu ar avea șansa de a fi eventual fezabil sau util, ci pentru că există consecințe și realități majore care, în acest moment, împiedică aprobarea acestui proiect”.

A TREIA CONTRADICȚIE: Întâi a a firmat, ferm, că dezbaterea parlamentară propusă de Guvern arată  tocmai diferența dintre PDL și USL, apoi a acuzat același Guvern că nu își asumă proiectul.

Conferința USL, 2 septembrie: „Noi facem ceea ce am cerut fostei majorităţi. Încercăm să  aşezăm un dialog politic normal. La Parlament, eu cred că va trebui constituită o comisie care să se dedice în toalitate acestui proiect şi o comisie deschisă, în care oamenii interesaţi de acest subiect să o poata face (dezbaterea, n.r.) acolo unde se ia decizia. Acesta este sensul pe care noi l-am dat întotdeauna Parlamentului român şi cred că lucrurile acestea trebuie susţinute, indiferent cine se afla la putere,  cine în opoziţie”.

Conf presa, 9 septembrie: „…nu pot și nu vreau să mă ascund nici după votul majoritar al Parlamentului, oricare va fi acela, nici după votul majoritar al unei comisii, care va fi acela, nici măcar după votul majoritar din propriul meu partid”.

Plus declaratii Parlamentul Romaniei, 12 septembrie: „Mi-am reafirmat convingerea că este un proiect care, în mod normal, se asumă sau nu se asumă de către Guvern. Domnul prim-ministru a rămas pe ideea că proiectul a fost înaintat în Parlament”.

A PATRA CONTRADICȚIE: Întâi a remarcat curajul Guvernului cu privire la lansarea  în dezbatere a proiectului de la Roșia Montana, apoi a atacat Guvernul și pe premier că nu au trecut peste dezbatere dând directive parlamentarilor ce și cum să facă.

Conferinta USL, 2 septembrie: „Acest Guvern a avut curajul şi responsabilitatea, în faţa unei scadenţe, de a ataca această problemă (Roşia Montană  – n.r.). Cum o rezolvăm, vom vedea în Parlament. Dar nu văd de ce oameni care au patronat sau au făcut parte din guvernele anterioare, care nu au dat o rezolvare acestei chestiuni într-un fel sau altul, pot să reproşeze că acum se face ceea ce trebuia făcut”.

9 septembrie: „Nu ştiu cine este susţinătorul foarte hotărât al acestui proiect. Premierul nu este, înţeleg. Pentru că pe de-o parte îl iniţiază, dar ne spune foarte limpede că nu va vota ca deputat proiectul iniţiat ca prim-ministru. Cine este pentru, ca forţă politică, cine asumă responsabilitatea iniţierii şi susţinerii acestui proiect? Guvernul. Dar Guvernul, am văzut în ce condiţii, care la rândul lor se adaugă semnelor de întrebare”.

A CINCEA CONTRADICȚIE: Întâi a arătat cî știe de fapt foarte bine care au fost motivațiile lansării proiectului în dezbatere publică, inclusiv în ceea ce privește riscurile ca RMGC să dea în judecată România, apoi a afirmat senin că nu știe nimic despre motivele promovării proiectului sau despre riscurile neadoptării sale.

5 septembrie: „Guvernul – mai explic asta încă  o dată în numele Guvernului Ponta, nu pentru că domnia sa n-ar putea să explice, ci pentru că sunt eu aici şi nu e dânsul – a asumat oarecum în urgenţă un astfel de proiect, pentru că sunt contracte şi documente care datează de foarte multă vreme, şi să nu fie dat în judecată cu repercusiuni eventuale dureroase asupra bugetului”.

Antena 3, 9 septembrie: „Eu personal nu am fost informat nici măcar de apariţia pe ordinea de zi a Guvernului a acestui proiect. Am fost informat de către miniştrii mei, am avut o discuţie post factum cu domnul Ponta. Am înţeles explicaţiile, dar nu s-a spus nimic de despăgubiri. Dar de ce trebuie să plătim noi despăgubiri? Cine şi când a angajat statul român în aşa fel încât astăzi să nu mai avem putere de decizie în ţara noastră şi pe resursele noastre, sub ameninţarea unor despăgubiri? Să ne spună! Că eu sunt convins că nu domnul Ponta a făcut treaba asta”.