Cine a fost ÎPS Pimen. Detalii neştiute din viaţa sa: numele de botez, întâlnirea cu Regele Mihai, dar şi colaborarea cu Securitatea

ÎPS Pimen, născut la 25 august 1929, în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, avea 90 de ani, fiind cel mai în vârstă membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

Numele de botez a lui ÎPS Pimen a fost Vasile Zainea. El şi-a făcut studiile medii la liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ. În 1951 a devenit călugăr, cu numele Pimen.

A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar apoi a făcut studii de specializare la Universitatea din Koln.

IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la Mănăstirea Văratec, preot la Mănăstirea Durău, muzeograf la Mănăs­tirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Citeşte şi:  ÎPS Pimen a murit după o lună de luptă cu coronavirusul 

La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Sucevea­nul. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

ÎPS Pimen a redeschis mai multe lăcaşuri care fuseseră închise în perioada comunistă, printre care Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului.

Unul dintre momentele importante din viaţa lui ÎPS Pimen a fost întâlnirea acestuia cu Regele Mihai. 

În anul 1992, Regele Mihai a participat la slujba de Învierea Domnului, la Putna, la invitația Arhiepiscopului. Fără invitația sa oficială, Regele nu ar fi putut intra în țară după cei 45 de ani care trecuseră de la abdicarea lui.

În Sâmbăta Mare, Regele și soția sa, Ana, însoțiți de prințul Nicolae, au fost așteptați de ÎPS Pimen pe aeroportul din Salcea de unde s-au îndreptat spre Putna. Starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.

Controverse

Colaborarea cu Securitatea

ÎPS Pimen a fost dovedit colaborator al fostei Securităţi. În octombrie 2007, CNSAS a stabilit că Vasile Zainea, adică Înaltprea Sfințitul Pimen arhiepiscop ortodox al Sucevei și Rădăuților, a colaborat cu Securitatea. Acesta a furnizat informații și a fost utilizat ca informator de către Inspectoratul Județean (IJ) Suceava sub numele conspirativ “Sidorovici” în perioada 1975 – 1977, potrivit Libertatea.ro. 

El a furnizat informații și a fost utilizat ca informator de către Inspectoratul Județean (IJ) Suceava sub numele conspirativ “Sidorovici” în perioada 1975 – 1977.

Potrivit CNSAS, ÎPS Pimen ar fi colaborat și cu Direcția de Informații Externe, fiind preluat în rețeaua de informatori înainte de a pleca la o specializare în Republica Federală Germania, arată Europalibera.org.

Potrivit motivării Curții de Apel București, care l-a declarat în 2011 colaborator al Securității, Pimen a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele consemnate de Securitate și invocate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității sunt adevarate, însă în altele s-au tras concluzii neadevărate și incorecte.

Arhiepiscopul Pimen a contestat verdictul de colaborare la Curtea de Apel Suceava, pe 8 ianuarie 2008. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat, pe 5 iunie 2009, decizia CNSAS privind colaborarea cu Securitatea a arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, după ce admiseseră excepţia de nulitate invocată de avocatul arhiepiscopului privind hotărârea Consiliului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, pe 31 martie 2010, recursul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, şi a trimis dosarul spre rejudecare la această instanţă.

Citeşte şi: Testamentul lăsat de ÎPS Pimen: „Am ales loc de înmormântare Sihăstria Putnei. Sicriul mi l-am pregătit”

Demersurile de intrare în posesie a peste 160.000 de hectare de pădure din județul Suceava

Una dintre ele este legată de demersurile de intrare în posesie a peste 160.000 de hectare de pădure din județul Suceava, demers pierdut în 2017 definitiv în instanță. Romsilva a anuntat ca a castigat definitiv procesul de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, care revendica 166.813 hectare de paduri. Terenul urias fusese dat de fostul premier Adrian Nastase catre Arhiepiscopia Sucevei. Procesul a durat 16 ani și s-a judecat la mai multe instante din tara.

Arhiepiscopul a spus la vremea respectivă că procesul s-a desfăşurat „după calapodul regimului sovietic”, potrivit Hotnews.ro.

ÎPS Pimen a fost internat la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București de pe 20 aprilie, după ce a fost confirmat cu COVID-19.

Confirmarea infectării a venit după ce a ţinut slujba de Înviere. ÎPS Pimen a fost diagnosticat cu coronavirus, imediat după Paște. ÎPS Pimen a început să se simță rău încă de pe 16 aprilie, dar starea de sănătate i s-a înrăutățit luni, 20 aprilie, în a doua zi de Paști. A ajuns la spitalul din Suceava în stare de urgență, destul de afectat, spun medicii de acolo, slăbit, cu temperatură și o imagine a bolii medie spre severă.

ÎPS Pimen a primit în urmă cu două săptămâni un tratament revoluționar pentru COVID-19: filtrarea sângelui împotriva furtunii de citokine. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților ar fi primit acest tratament alături de alți 20 de pacienți români aflați în stare critică, conform Libertatea.ro.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a murit miercuri, 20 mai 2020, la ora 00:50, în urma unui al doilea atac de cord.