Cine este românul cu o pensie de aproape 100.000 de lei pe lună. Topul nababilor care stau acasă pe sume colosale

O pensie poate fi de 100.000 de lei sau de câteva sute de lei, în funcţie de cât de „special” ai fost în viaţă. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în urma punerii în acord cu solicitările Comisiei Europene. Proiectul de lege a fost adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Legea nu se poate aplica însă retroactiv, astfel că multe dintre pensii, chiar și după impoyitarea cu 20% a ceea ce depășeşte pragul de 2.000 de lei, vor primi o sumă colosală în conturi în fiecare lună.

Astfel, în România cea mai mare pensie depășește 95.000 de lei brut, în timp ce peste un milion de pensionari încasează lunar venitul minim: 1.125 de lei.

Topul pensiilor speciale. Cine sunt cei opt români care primesc lunar peste 50.000 de lei

Alte articole

Sebastian Burduja, veste bună pentru românii cu venituri mici. Ce se întâmplă cu facturile de anul viitor

Cristian Păun, profesor la ASE, prezintă scenariul apocaliptic pentru România: ”UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari. Îi urmăm noi, foarte curând”

România continuă să fie o țară extremelor în condițiile unor discrepanțe foarte mari la nivel de pensii. La vârful veniturilor sunt sume greu de perceput de majoritatea pensionarilor, în condițiile în care 1,14 milioane de pensionari încasează 1.125 de lei, adică venitul minim garantat, în timp ce pensia medie este, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pe luna septembrie, de 2.108 lei.

Potrivit datelor furnizate de aceeași instituție, România are 4,97 milioane de pensionari. În schimb, în top 20 al celor mai mari venituri sunt persoane care depășesc borna de 40.000 de lei, după cum arată informațiile furnizate de Casa Națională de Pensii Publice pentru „Adevărul“. Cea mai mare pensie brută e de 95.423 de lei, în timp ce a doua ajunge la 71.147 de lei. Podiumul este completat de o persoană care are o pensie brută de 68.981 de lei, în timp ce pe locurile patru și cinci se află seniori ale căror venituri brute sunt de 64.385 de lei, respectiv 60.352 de lei.

Alți patru pensionari sar de 50.000 de lei, în timp ce, la locul 20, venitul brut al „ultimului“ pensionar din clasament ajunge la 40.783 de lei. Cele mai mari venituri din pensiile publice le depășesc pe cele ale primilor „speciali“, adică foștii magistrați cu cele mai generoase venituri. Cea mai mare pensie specială e 58.191 de lei, în timp ce pe locurile doi și trei sunt pensii de 56.875 de lei, respectiv 56.447 de lei.

În timp ce pensiile publice sunt date doar în baza contribuțiilor la stat din perioada de activitate, iar mărirea lor are loc de fiecare dată când Guvernul decide creșterea punctului de pensie, veniturile specialilor țin cont de alte formule: un procent cu veniturile medii din ultima sau ultimele luni de activitate, iar măririle se fac de fiecare dată când are loc o indexare a salariilor aflate în plată, ale categoriei din care fac ei parte. Conform discuțiilor din Coaliție, punctul de pensie ar putea crește cu 14%.

Citeşte şi: Parlamentul a votat impozitarea în trepte a pensiilor speciale. Se taie până la 20%! DOCUMENT

Conform legii promulgate de Klaus Iohannis, pensia specială va fi impozitată.  „Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, prevede actul normativ.