Dezvăluri incredibile din interiorul celui mai de temut clan din România. Cordunenii, trădaţi din interior!

Oamenii legii le-au garantat protectie maxima si ca nu vor avea probleme cu membrii acestei grupari. In acest context, cei trei au acceptat sa povesteasca tot ce s-a intamplat si sa primeasca calitatea de partea vatamata cu identitate protejata. Au dat declaratie la DIICOT in anul 2011, dupa care dosarul a ajuns pe masa judecatorilor in anul 2013. De atunci, instantele au dorit audiera lor prin procedura speciala, de la distanta, prin intermediul unei transmisiuni audio-video in care sa le fie blurata fata si vocea distorsionata.

Citeşte şi Ce făcea fratele lui Adrian Corduneanu, Costel, în timp ce el primea ani grei de închisoare. Mulţi spun că asta este trădare FOTO

Nu s-a putut realiza acest lucru pentru ca nici macar procurorii nu au reusit sa-i mai gaseasca. In acest context, judecatorii de la Tribunalul Iasi au decis achitarea lui Marian Tiuga, zis Africanu, unul dintre membrii din esalonul doi al gruparii iesene. In acelasi dosar a fost trimis in judecata si Petronel Corduneanu, un lider incontestabil al acestui clan.

Acum, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iasi, iar aici judecatorii au devenit si mai interesati de soarta celor trei hoti care i-au denuntat pe Corduneni. La ultimul termen, judecatorii i-au somat pe procurori sa le trimita identitatea reala a celor trei, existand dubii cu privire la acest aspect.

Alte articole

Adrian „Beleaua” Corduneanu, îndurerat la un an de la moartea fratelui său, Costel Corduneanu: „Era fratele mai mare și normal că era ca tatăl nostru”

Scandal în lumea interlopă. Adrian Corduneanu și Cătălin Băcăoanu se amenință pe internet: „Ne vedem unde vrei tu și ne batem”

Pentru 500 de euro te vinzi pe viata

Reporterii au intrat in posesia declaratiilor date la DIICOT de trei tineri despre care procurorii sustin ca ar fi fost obligati de gruparea Corduneanu sa fure in strainatate. Fiecare dintre ei ascunde o poveste dramatica si fiecare dintre ei regreta ziua in care i-au cunoscut pe membrii acestui clan.

„Eu ii cunosteam din copilarie pe fratii Corduneanu. La inceputul anului 2008 am vrut sa plec in strainatate pentru ca nu aveam bani sa-mi intretin familia. Am imprumutat suma de 500 euro de la Petronela Tiuga (fosta Corduneanu, sora cu liderii clanului – nr.), iar intelegerea cu ea a fost sa-i returnez suma de 650 euro. Am mers cu autocarul in Barcelona, Spania si am stat aproximativ o luna si jumatate. Am furat in medie, pe zi, intre 400 si 600 euro. Mare parte din banii castigati in Spania i-am trimis Petronelei Tiuga. I-am achitat datoria in primele zile de furat acolo, insa, in realitate am fost nevoit sa platesc mult mai mult. Dupa achitarea datoriei ii trimiteam suplimentar, de doua ori pe saptamana, cate 200 euro”, a spus Constantin Puscasu.

Citeşte şi Adrian Corduneanu, condamnat definitiv. Ani grei de închisoare pentru unul dintre cei mai periculoşi interlopi

Acest nume este atribuit de procurori dupa audiere, nefiid numele real. Acesta a mai sustinut ca nu mai avea nicio posibilitate sa scape de datorie, indiferent de cat de mult ar fi platit. Acesti bani pe care ii platea cu titlul de taxa de protectie, aveau denumirea de „cadouri” in exprimarea membrilor clanului.

„Nu aveam posibilitatea de a nu mai plati cadourile pentru ca aveam familia in tara, ca un fel de garantie. Petronela Tiuga imi vizita periodic rudele pentru ca eu sa stiu ca oricand li se poate intampla ceva rau. Acolo in Barcelona se afla si Marian Tiuga, sotul Petronelei Tiuga, iar acesta lucra acolo cu brigada lui”, a relatat Constantin Puscasu.

Dupa ce a fost prins de politistii spanioli, si-a mutat activitatea in mai multe orase din Germania si din Danemarca. Acolo a furat pana la finalul anului 2009. De fiecare data cand a fost prins de anchetatorii straini nu a spus ca fura pentru clanul Corduneanu din Romania.

„Victima nu a putut fi audiata în fata instantei, desi au fost efectuate numeroase demersuri în acest sens”, au declarat judecatorii de la Tribunalul Iasi.

Elvetia, raiul hotilor

George Ionescu, un alt nume inventat de procurori pentru o victima a clanului, ar fi fost racolat si exloatat in perioada 2006/2007. Aceasta victima sustine ca in Alicante, Spania, hotii din „brigada” furau in mod exclusiv de la grupurile de turisti englezi.

„Cam toti hotii care actionau pentru clanul Corduneanu au imprumutat bani de la acestia. De exemplu, la suma de 500 euro imprumutati trebuia sa restitui in scurt timp suma de 2000/3000 euro, iar in caz contrar suma se majora in fiecare zi. Brigada lui Petronela Tiuga si a lui Marian Tiuga a mai actionat in Franta, in Anemasse, in Germania, in orasele Koln, Munhen si in alte orasele mai mici. In Franta am fost cazati la hotelul Ibis. Dimineata treceam peste un parau si intram in Elvetia. Acolo ne deplasam in Geneva, unde se fura foarte bine. In Elvetia femeile umblau cu plicurile cu bani in genti, intr-un plic fiind sume cuprinse intre 800 si 2000 euro. Furam franci, dar ii schimbam la casele de schimb valutar in euro”, a povestit George Ionescu. Acesta a mai declarat ca hotii aveau procent din propriile furturi. Daca furau putin li se dadea doar 10/15 euro.

„Se comporta foarte urat si violent cu noi”

Laura Avram, o alta victima a clanului, a povestit ca in vara anului 2007 a inceput sa fure in localitatea Tarragona din Spania. „Tiuga Marian si Tiuga Petronela se comporta foarte urat si violent cu noi. Ne urmarea sa vada ce si cat furam. Mergeam la furat cate doi, daca unul fura, altul ii tinea tira, adica asigura paza sau daca victima sesiza ca i se fura bani sau bunuri, o impiedica sa-l prinda. Bunurile furate le predam la finalul zilei persoanei de care tineam. O echipa de hoti fura zilnic bunuri si bani in suma de 1000/2000 euro. Eram la mana sefilor pentru ca nu stiam limba si ne era frica de Corduneni”, a declarat Laura Avram.

Au tradat degeaba

Declaratiile acestor victime nu au fost luate in calcul de judecatorii de la Tribunalul Iasi motivat de faptul ca nu se stie nici macar daca exista sau nu aceste persoane. La dosar nu a fost depusa identitatea lor reala. Un astfel de inscris care atesta datele reale ale persoanei care a primit calitatea de persoana vatamata cu identitate protejata nu ar trebuie sa ajunga in posesia partilor din dosar, doar judecatorul fiind cel care trebuie sa-l studieze. Practic, toti cei trei au acceptat sa-i tradeze pe Corduneni fara ca declaratiile lor sa aiba vreo valoare probatorie.

„Aprecierea probelor este guvernata de principiul liberei aprecieri, iar condamnarea se dispune doar atunci când instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila. In cazul fiecareia dintre cele trei victime cu identitate protejata, instanta nu a putut stabili, verifica identitatea reala a acestora; nu au fost audiati martori care sa sustina cele declarate de victime cu privire la situatia lor personala, fiind astfel eliminata posibilitatea instantei de a aprecia credibilitatea acestora; nu a fost acordata avocatilor inculpatilor posibilitatea de a adresa întrebari martorilor. Pe de alta parte, prezumtia de nevinovatie obliga judecatorul sa dispuna întotdeauna o solutie de achitare în cazul în care din probele administrate nu rezulta, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovatia inculpatului; dupa administrarea întregului probatoriu, orice îndoiala în formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza în favoarea inculpatului”, au precizat judecatorii de la Tribunalul Iasi atunci cand au dispus achitarea in legatura cu traficarea celor trei victime cu identitate protejata.