Cine sunt românii care nu vor primi niciun leu la pensie, chiar dacă muncesc din greu. Lovitură cumplită pentru mii de pensionari

Cine sunt românii care nu vor primi niciun leu la pensie, chiar dacă muncesc din greu. Din păcate, mii de români care lucrează cu ziua în agricultură riscă să nu primească deloc pensie.

Cine sunt românii care nu vor primi niciun leu la pensie, chiar dacă muncesc din greu

Citeşte şi Legea pensiilor 2022. Ce pensie primeşte un român care a muncit mai puţin de 15 ani

Mulţi români care lucrează în agricultură, fără să aibă un contract de muncă, se gândesc cu groază la perioada în care vor fi nevoiţi să iasă la pensie. Deşi muncesc din greu, cei care lucrează cu ziua riscă să nu primească niciun leu la pensie.

„Cum să-şi plătească legal zilierii când nici pentru ei nu au contracte?! La nivel de fermă de familie nu depăşim 3%, nu am date exacte, e o estimare. Nimeni nu s-a angajat nici măcar pe el. (…) Mai avem 10-15 ani şi generaţia care în 1989 avea 18 ani, 20 de ani, 25 de ani va trebui să iasă la pensie. Să vedem cum va ieşi la pensie, ce pensie va avea sau ce ajutor din partea statului“, spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, potrivit Adevărul. 

Alte articole

Pensii 2025. Câți bani veți primi la pensie, în funcție de anul nașterii DOCUMENT

Pensii 2025. Viitorii pensionari primesc mai mulți bani la pensie, în funcție de vârstă. Ce prevăd noile modificări legislative

Fermierii se plâng că forţa de muncă este din ce în ce mai greu de găsit,  deoarece mulţi români decis să plece la muncă în străinătate.

„Mulţi dintre cei care au avut un an mai rău (n. red. – zilierii) au luat decizia să se ducă acolo. Poate s-or întoarce, nu ştim sigur, se pare că se câştigă destul de bine la această dată. Au plecat şi fermierii în sine, cel puţin în zona de sud a judeţului – Scărişoara, Vădastra, Vădăstriţa, dar şi din Strejeşti, Grădinari. (…) Se pare că şi Germania are nevoie de forţă de muncă, pe lângă Anglia. Germania plăteşte destul de bine, se ajunge chiar la 3.000 euro, la partea de sortare, etichetare, ambalare, depozit de marfă. În Anglia e oricum criză mare de forţă de muncă. Pe an ce trece pleacă mai mulţi.

Şi noi am vrea să dăm 200 de lei, sau 300, sau 100 euro pe zi. Un fermier din România, vorbim de fermele mici, atât cât este el de capitalizat, nu poate să susţină un 100 euro pe ziua de muncă, plus că dacă dăm 100 euro la cel care a lucrat în afară, şi poate de la el vom avea şi randament şi calitate, noi nu avem doar dintr-ăia. Şi celălalt o să vrea tot 100 euro, când el nici măcar de 50 de lei nu munceşte. Dar n-avem ce face. O fermă mică din România n-ar putea să susţină nici 200 lei/zi, plus că la noi aşa este – mâncat, băut, pachetul de ţiogări. Şi ăştia sunt tot nişte bani. Am plătit între 100 şi 150, cam 120 media“, mai spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt

Mulţi dintre românii care au rămas în ţară şi care lucrează cu ziua în agricultură nu vor să renunţe la ajutorul social pentru a deveni salariaţi cu acte în regulă.

„Vor banii zilnic, nu vor s-audă de contract. N-au, aşa, o viziune – ce fac poimâine?“, spune Marian Ciucu, preşedintele singurei cooperative funcţionale din zona de sud a judeţului Olt, Cooperativa Agricolă „Romanaţiul“.

Citeşte şi Pensii 2022. Apare un nou tip de pensie în România. Cine sunt românii care vor beneficia de acest venit

Reprezentanții micilor fermieri spun că România are nevoie de programe mai serioase în acest domeniu.

„Când ai un zilier, trebuie să ai şi tu responsabilităţi, şi el. E păcat că România, după 30 de ani de zile, nu a fost pentru a consolida această fermă mică de familie. Noi simţim că parcă dinadins s-a întâmplat acest lucru, pentru a ne decapitaliza. E mai bine să vină o fermă mare şi să ne înghită. Toate fermele mari s-au băgat şi în horticultură, şi în pomicultură. Vorbim de hectare. (…) Ni se aruncă firimituri. Asta nu generează performanţă.

Trebuia să fie o sumă substanţială, 10.000 – 20.000 euro, şi 3 ani nu mai ceri nimic, şi să-i foloseşti pentru a-ţi cumpăra o centrală, pentru a-ţi cumpăra folie şi aşa mai departe. Nu trebuie să vii cu o cantitate de legume. Sau să se acorde un voucher pentru forţa de muncă, de 1.000 – 2.000 euro pe sezon. Într-un an de zile i-ai dat 3.000 euro prin care poate să-i angajeze pe oameni şi să le plătească acele dări. Sunt alte soluţii. Am rămas închistaţi în nişte programe vechi, dar avem nevoie de programe mai sănătoase să fim mai aproape de fermieri şi de fermă“, a mai spus liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.