Cioloş către Dragnea şi Tăriceanu: În guvernul tehnocrat nimeni nu avea interesul să modifice legile pentru a-şi apăra propria piele

Pe pagina de Facebook a Platformei România 100 a fost postat, miercuri seară, un mesaj semnat de fostul premier Dacian Cioloş şi de fostul ministru al Jusţiei Raluca Prună în care se combat afirmaţiile pe care preşedinţii celor două camere ale Parlementului României, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, le-au făcut în scrisoarea transmisă liderilor Comisiei Europene.

Acelaşi mesaj a fost postat şi pe pagina fostului premier cu titlul ”Saga «tehnocraţii sunt de vină» continuă azi cu un nou capitol, pe Justiţie”.

”Domnii Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu îndrăznesc să compare modificările pe care le fac ei în domeniul justitiei cu cele făcute de Guvernul tehnocrat. Şefii PSD-ALDE ignoră avize ale CSM care se găsesc chiar pe site-ul Camerei Deputaţilor”, scriu cei doi în document.
Aceştia ataşează mesajului link-urile către site-ul oficial al Camerei Deputaţilor unde pot fi consultate avizele emise de către Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi link-ul către site-ul Ministerului Justiţiei unde au fost puse în dezbatere publică modificările respective.

”În guvernul tehnocrat nu a existat niciun conflict de interese personal, în sensul în care nimeni din guvern nu avea interesul să modifice legile pentru a-şi apăra propria piele în faţa justiţiei. Modificările operate de guvernul tehnocrat au vizat aspecte necontroversate ale Codului Penal şi Codului de procedura penală care au fost discutate în prealabil în comisiile juridice ale Parlamentului, multe fiind deja adoptate de Senat, şi care puneau în acord legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Aceasta după întârzieri considerabile, unele chiar de doi ani, cauzate exclusiv de inacţiunea parlamentară”, se mai arată în mesaj.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Dacian Cioloş laudă Guvernul Ciolacu: Trebuie să recunosc, a negociat bine interesul României la vârful Comisiei Europene

În pius, Dacian Cioloş şi Raluca Prună afirmă că modificările operate atunci au survenit cererilor magistraţilor, au avut toate avizele legale, inclusiv avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu au stârnit controverse în magistratură.

”Nu în ultimul rând, guvernul tehnocrat a adoptat modificările cu respectarea procedurilor legale în vigoare, fără a se deroba de răspundere ascunzându-se în spatele vreunei comisii parlamentare extraordinare. În ceea ce priveşte propunerile de modificare a legilor justiţiei, spiritul în care s-a lucrat în anul 2016 a fost acela al transparenţei şi consultării largi, cu toate părţile interesate din societate şi din sistemul judiciar. Textul proiectului a fost discutat vreme de peste 10 luni, atât la sediul Ministerului Justiţiei, cât şi în dezbateri organizate în mari centre universitare. Un mod de lucru deschis, complet opus stilului intempestiv, în forţă, afişat de actuala coaliţie de guvernare”, se mai arată în document.

În plus, Cioloş şi Raluca Prună afirmă că ”modificările guvernului tehnocrat nu au provocat ieşirea în stradă a zeci şi sute de mii de cetăţeni, pentru că spiritul în care guvernul tehnocrat a lucrat, de deplin respect faţă de cetăţean şi faţă de instituţiile legitime ale statului, lipseşte din păcate guvernării PSD/ALDE”.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi cel al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au semnat, miercuri, o scrisoare adresată preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, în care explică faptul că dezbaterea legilor justiţiei s-a făcut transparent, cu implicarea tuturor participanţilor la actul de justiţie. Cei doi îşi exprimă ”îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor” şi afirmă că reacţia Comisiei Europene este ”surprinzătoare”. În plus, Tăriceanu şi Dragnea susţin că oficialii europeni au avut o reacţie ”diametral opusă” când Guvernul Cioloş a făcut modificări la legile jusţitiei, ceea ce ”nu poate fi pus decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diverse surse din mediul românesc”.

Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea îşi încep scrisoarea prin a aprecia ”interesul manifestat de Comisia Europeană în legătură cu dezbaterile din Parlamentul României referitoare la reforma Justiţiei şi modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”. Totodată, cei doi îşi exprimă speranşa că România va ”încheia cu succes Mecanismul de Cooperare şi Verificare în cursul actualului mandat al Comisiei Europene”.

”Elaborarea şi examinarea textelor de lege saau făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale, acestea fiind supuse controlului constituţional şi realizat de Curtea Constituţională a României în cadrul controlului de constituţionalitate. Curtea Constituţională a României verifică atât conformitatea cu lege fundamentală, cât şi respectarea standardelor Comisiei de la Veneţia. Referitor la dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a standardelor în materie de Justiţie la nivel european. Amintim în acest sens recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la clarificarea statutului procurorilor şi judecătorilor şi necesitatea separării carierelor acestora. De asemenea, au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu privire la independenţa şi reforma sistemului judiciar”, susţin cei doi în scrisoare.

Apoi, Dragnea şi Tăriceanu se arată îngrijoraţi cu privire la modul în care oficialii europeni au fost informaţi cu privire la dezbaterile din România.

”În acelaşi timp, însă, ne exprimam îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema Justiţiei din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază, de către Guvernul României prin Ministerul Justiţiei cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile judecătorilor, procurorilor şi a avocaţilor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic”, se mai arată în scrisoare.

De asemenea, în document se vorbeste despre faptul că ”toţi cei preocupaţi de reforma Justiţiei au avut ocazia de a formula amendamente şi observaţii de care s-a ţinut seama în procesul de legiferare”.

”Ulterior, aceste proiecte au fost dezbătute în Parlament cu participarea permanenta a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi a celorlalţi participanţi la actul de Justiţie. Subliniem totodată că dezbaterile parlamentare au durat patru luni şi au fost transmise live pe site-ul Camerei Deputaţilor pe toată perioada desfăşurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesaţi să urmărească îndeaproape argumentele şi votul pentru fiecare amendament”, se mai arată în scrisoare.
În legătură cu consensul realizat faţă de aceste legi, Tăriceanu şi Dragnea susţin că din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele 3 legi privind sistemul judiciar din România 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau a fost susţinute de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

”O bună parte dintre acestea au fost susţinute şi de partidele din opoziţie, iar zeci de amendamente au fost votate în unanimitate între către cei prezenţi la dezbatere. În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puţin surprinzătoare mai ales că această preocupare pentru transparenţă şi consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când Guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloş a modificat, pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul Penal şi 101 articole din Codul de Procedură Penală prin ordonanţă de urgenţă fără nicio dezbatere publică şi fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi asociaţiilor profesionale din domeniul”, mai arată cei doi politicieni români.

Aceştia afirmă că ”diferenţa diametral opusă a atitudinii reprezentanţilor Comisiei în două momente esenţiale privind dezbaterile din România pe tema Justiţiei nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diverse surse din mediul românesc”.
”Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare şi obiectivă a reformei Justiţiei în România”, mai scriu Dragnea şi Tăriceanu.

Aceştia afirmă că legile justiţiei, în varianta actuală, nu fac decât să transpună directive europene, recomandări din cadrul MCV sau dezicii ale Curţii Constituţionale a României.

”La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, şi preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal şi a codului de Procedură Penală în condiţiile în care România în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaţia ca până la finalul lunii martie să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea funcţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale de asemenea jurisprudenţa CEDO ne obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acestor prevederi penale şi au dat naştere a abuzurilor sancţionate de CEDO”, se mai arată în scrisoare, Dragnea şi Tăriceanu adaugând că ”dezbaterile parlamentare care urmează se vor bucura de aceea şi transparenţă şi deschidere la dialog ca şi în cazul legilor privind sistemul judiciar”.

Tăriceanu şi Dragnea spun că ”ar fi nefiresc” ca directivele europene să fie valabile în restul statelor europene, dar nu ţi în România.
”Ar fi nefiresc şi contrar principiilor europene să se susţină că aceleaşi prevederi legale care reglementează activitatea Justiţiei sunt în conformitate cu principiile europene pentru o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independenţa Justiţiei în România”, mai spun liferii Parlementului.

Cei doi îşi exprimă interesul de a dezvolta un dialog permanent cu membrii Comisiei Europene pentru ”clarificarea tuturor problemelor în dezbatere” şi se arată deschişi la ”o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr şi informare reciprocă corectă”.

Preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, au dat publicităţii, miercuri, o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi subliniază că CE avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiţiei.

”Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declaraţie. Juncker şi Timmermans amintesc că o condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin mecanismul de cooperare şi de verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017, se arată în declaraţie.

”Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări. Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces. Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei”, subliniază Juncker şi Timmermans.