Cioloş, despre Cuminţenia Pământului: Dacă nu se adună suma, înseamnă că împreună am decis să renunţăm la această operă

„Haideţi să fim clari: şi cei 5 milioane de euro tot banii cetăţenilor sunt. Cei 6 milioane de euro care ar veni în plus tot de la cetăţeni vin. Cred că e important acest mesaj, că e o achiziţie asumată de statul român şi de poporul român. Am văzut toate discuţiile – «de ce să dăm atâţia bani pe o piatră». Nu e vorba de o piatră, e o operă-cheie în viaţa artistică a lui Brâncuşi, e un unicat, nu a mai încercat alte versiuni. A realizat-o la un moment cheie, după ce a ieşit din experienţa cu Rodin şi a început să meargă spre esenţa formelor. E o valoare simbolică, nu doar pentru că e anul Brâncuşi, ci şi pentru că sunt puţine opere de artă ale lui Brâncuşi rămase în ţară”, a declarat premierul Dacian Cioloş, potrivit news.ro.

El a precizat că sculptura va rămâne în orice condiţii în ţară pentru că este patrimoniu naţional.

„Dar cred că una e să fie la dispoziţia statului, pusă într-un muzeu, şi alta e să intre în sectorul privat. Faptul că lansăm această subscripţie, o facem pentru că am vrea să ne asumam împreună, statul împreună cu societatea civilă”, a arărat Cioloş.

Întrebat dacă din subscripţia publică nu se vor aduna cei 6 milioane de lei de care mai este nevoie pe lângă cei 5 milioane care vin din partea statului român pentru cumpărarea sculpturii, Cioloş a răspuns că „înseamna că împreună am decis să renunţăm la această operă”.

Alte articole

Zi istorică pentru patrimoniul românesc. Tezaurul lăsat de Constantin Brâncuși intră în patrimoniul UNESCO

Operele lui Constantin Brâncuși, expertizate după cutremur. Seismul din Oltenia a fost urmat de 450 de replici

Prim-ministul a adăugat că lucrarea e a proprietarilor până în momentul în care e plătită, ea aflându-se în momentul de faţă la Muzeul Cotroceni, dar juridic e în proprietate privată.

„Va exista un precontract înainte de a lansa subscripţia publică, cu condiţia foarte clară de achiziţie. Va exista un document public pe care l-am cerut domnului ministru cu istoricul lucrării, inclusiv juridic, o transparenţă totală, ca să eliminam orice suspiciune legată de alte interese. Vor exista foarte clar condiţiile în care s-a negociat între comisia de la Ministerul Culturii şi proprietari”, a mai spsu Cioloş.

Opera „Cuminţenia Pământului” a fost realizată în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.

Dacian Cioloş, despre Cuminţenia Pământului: Suntem săraci, dar cu această operă e „acum sau niciodată”

Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, în 2001. Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu.

Procesul dintre moştenitori şi statul român a durat din anul 2001 până în 2010. Procesul de predare a operei a durat alţi doi ani. În noiembrie 2012, lucrarea a fost mutată de la MNAR la Muzeul Cotroceni.

Sculptura a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preempţiune. Statul a făcut mai multe oferte, cea mai recentă dintre ele la jumătatea acestei luni, când proprietarii au acceptat suma de 11 milioane de euro. Din aceasta, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei, Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională, afirma ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti, iar în 1906 şi-a expus pentru prima dată lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907, a fost prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza lucrării „Poarta Sărutului”, care face parte din ansamblul de la Târgu-Jiu, alături de „Coloana infinitului” şi „Masa Tăcerii”.

Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului român, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, se află „Rugăciunea”, „Cuminţenia Pământului” şi „Domnişoara Pogany”.