Nemulţumit de locul şi felul în care trăia, Franz Kafka îi scria, într-o scrisoare din 1912, Felicei Bauer: „Timpul este scurt, puterile îmi sunt limitate, biroul arată groaznic şi aparamentul e zgomotos. Dacă nu e loc de o viaţă mai plăcută, onorabilă, va trebui să găsesc manevre subtile de a şerpui prin ea”, informează romanialibera.ro.
Citeşte şi O bucată muzicală pentru pian compusă de Mozart în copilărie, descoperită în Austria
Kafka este doar unul dintre celebrităţile al căror stil de viaţă l-au inspirat pe scriitorul american Mason Currey să scrie Daily Rituals: How artists work (Ritualuri zilnice: Cum lucrează artiştii), cartea care reconstituie programul zilnic a 161 de personalităţi ale culturii mondiale plecând de la însemnările, jurnalele şi corespondeţa acestora. Printre ei, romancieri, poeţi, dramaturgi, pictori, filosofi şi oameni de ştiinţă.
Inspirat la rândul său de cartea lui Currey, designerul RJ Andrew a pregătit pentru site-ul Info We Trust o serie de grafice despre stilul de viaţă al marilor gânditori şi artişti ai lumii. Morala: totul depinde de cum ne drămuim timpul. Bineînţeles, nu strică să ai şi un dram de genialitate.
Alchimia cărţilor de succes
Jean-Paul Sartre îngurgita de zece ori doza zilnică recomandată dintr-un stimulent cu gust amar (un amestec de amfetamină şi aspirină), în vogă în anii 1950. Lui Descartes îi plăcea să lâncezească în pat, visând la „păduri, grădini şi palate superbe” în care putea trăi „toate plăcerile imaginabile ale lumii.”
Citeşte şi Ce se întâmplă când îl cauţi pe Iisus pe Google. Topul celor mai căutate persoane pe net
Anthony Trollope, unul dintre cei mai prolifici şi mai de succes romancieri englezi ai secolului XIX, îşi impunea să scrie trei mii de cuvinte în fiecare zi (câte 250 de cuvinte la fiecare 15 minute, timp de trei ore). Ritualul avea loc dimineaţa, înainte ca autorul să plece la locul său muncă, Serviciul Poştal Britanic, al cărui angajat a fost timp de 33 de ani, perioadă în care a scris mai bine de 25 de cărţi.
Gustave Flaubert era adeptul reflecţiilor în tihnă şi al muncii matinale. În timp ce scria Madame Bovary, scriitorul francez dedica două ore, seară de seară, discuţiilor cu mama sa, după care trecea la masa de scris şi nu se mai ridica de acolo până la trei dimineaţa. Petrecea cam tot atâta timp cu cititul ca şi cu scrisul şi avea un program matinal extrem de strict: recitirea manuscriselor, corespondenţă, umplerea pipei, un pahar de apă rece, o baie caldă şi câteva guri de cacao cu lapte ţinut sub temperatura camerei.
Vezi orarul lui Honoré de Balzac aici.