Ciudăţeniile savanţilor. Ce obiceiuri BIZARE aveau cele mai strălucite minţi din istoria omenirii GALERIE FOTO

– Celebrul fizician inventator Nikola Tesla a jurat că va face în fiecare seară exerciţii de picioare, în special la degete, „trosnindu-le” de câte 100 de ori pentru fiecare picior, după cum dezvăluie autorul unei lucrări despre obiceiurile mai mult sau mai puţin insolite ale savanţilor, Marc J Seifer.

 

Deşi nu este foarte clar ce anume implica exercitiul, Tesla a afirmat că aceste exerciţii l-au ajutat la stimularea celulelor creierului.

– Cel mai prolific matematician al secolului al XX-lea, Paul Erdos, prefera un alt fel de stimulent, şi anume, amfetamina, pe care o folosea pentru a putea să reziste la aproximativ 20 de ore de luru pe zi.

Când un prieten de-al lui a pariat pe 500 de dolari că nu se poate opri pentru o lună, a câștigat, dar s-a plâns la el că „i-a dat matematica înapoi cu o lună”.

– Isaac Newton, în schimb, lăuda beneficiile celibatului. După moartea lui, în 1727, el transformase deja radical percepţia noastră despre lumea naturală, lăsând în urmă peste 10 milioane de cuvinte în însemnările lui ştiinţifice. 

Se spune că era un celibatar convins şi chiar virgin şi că, mai târziu, ar fi mărturisit că se îndrăgostise de un … pinguin.

– Între toate aceste minţi fantastice, Albert Einstein este, de departe, „maestrul” tuturor timpurilor în ceea ce priveşte modul în care îmbina geniul cu obiceiurile simple. El a înţeles exact că, aşa cum au spus şi specialiştii în Medicină, somnul este bun pentru creierul nostru şi a luat în serios acest lucru.

Savantul obişnuia să doarmă câte 10 ore pe noapte. Se spune că celebra lui Teorie a Relativităţii i-ar fi apărut în minte, în timpul somnului, când ar fi visat nişte vaci ce erau electrocutate.

În 2004, câţiva cercetători de la Universitatea Lubek, din Germania, au aplicat experimentul lui Einstein pe un grup de voluntari cărora li s-a cerut să joace un joc cu numere, pe care să îl repete după 8 ore. S-a demonstrat că subiecţii care dormiseră înaintea testului au fost de două ori mai performanţi decât cei care nu dormiseră.

Eistein îşi făcea în mod regulat siesta, după prânz, asigurându-se în acelaşi timp că nu va fi prea lungă. Iar pentru a obţine acest rezultat, se „înarma” cu o lingură şi o farfurie metalică pe care o plasa dedesubtul acesteia, astfel încât lingura să alunece la un moment dat şi să cadă în farfuria metalică, făcând zgomot şi trezindu-l.

În afară de aceste obiceiuri, plimbarea zilnică era pentru el ca un ritual sacru. Mergea zilnic pe jos câţiva kilometri buni.

– Un alt savant cu obiceiuri similare a fost Darwin, care se pare că l-ar fi întrecut pe Einstein, pentru că  făcea câte trei plimbări de 45 de minute în fiecare zi.

Dar aceste obiceiuri nu s-au rezumat la o chestiune de fitness. Într-o analiză mai detaliată s-au descoperit „munţi” de dovezi cum că mersul pe jos ajută mult memoria, creativitatea și rezolvarea problemelor. Astfel s-a demonstrat că plimbarea obligă creierul să se concentreze mai mult pe mişcările pe care le face corpul în timpul mersului. Acest tip de activitate fizică tonifică activitatea în diferite părţi ale creierului, în special în lobii frontali implicați în procese psihice superioare, ca memoria, judecata și vorbirea.

Revenind la Einstein, chiar dacă nu se ştie cu siguranţă ce hrană „alimenta” extraordinara minte a lui Einstein, se pare că savantului i-ar fi plăcut spaghetti. Când a mers în Italia, el a spus mai în glumă, mai în serios că, în această ţară, îi plac „spaghetti şi matematicianul Levi-Civita”.

În ceea ce priveşte „viciile”, savantului îi plăcea să fumeze pipă. Ore întregi, „însoţit” de pipa lui, marele om de ştiinţă lucra într-un „nor” de fum de tutun. Îi plăcea la nebunie acest „viciu” şi chiar credea că acesta „contribuie la instalarea calmului şi la un raţionament obiectiv şi benefic  în toate chestiunile umane”. Mai mult decât atât, nu de puţine ori se apleca şi ridica chiştoace de ţări de pe stradă şi scutura tutunul care mai rămăsese în acesta, îndesându-l apoi în pipa lui.

Dar lista gusturilor şi obieciurilor insolite ale lui Einstein nu se opreşte încă. S-a aflat că nu suporta să poarte şosete. „Am constatat că degetul cel mare găureşte în final şoseta, aşa că am renunţat să mai port şosete”, se confesa e.

Iar cât priveşte preferinţele vestimentare, şi aici specialiştii care au studiat tendinţele diferitelor indivizi, s-a demonstrat că persoanele care preferă ţinutele „casual” celor formale au în general performanţe slabe îmbrăcămintea, ţinuta mai legeră, mai neconvenţională, a fost legată de performanțele mai slabe la testele de gândire abstractă.

Einstein le-a lăsat urmaşilor lui câteva sfaturi folositoare: „Lucrul cel mai important este să nu te opreşti de a-ţi pune întrebări. Curiozitatea are motivele ei pentru care există!„, declara savantul pentru revista LIFE, în 1955.