Anja Smasal, consilier pentru exploatare prin muncă și muncă forțată, a prezentat cazul „domnului K” în cadrul unei conferințe de presă, miercuri, expunând în faţa opiniei publice ororile prin care a trecut românul.
„Domnul K. a lucrat șase zile pe săptămână, timp de trei ani, timp de zece ore pe zi, pe șantierele de construcții din Berlin. Apoi a fost dus într-o locuință supravegheată. Prin plăți neregulate în numerar, el câștiga echivalentul a 3,80 euro pe oră. I-a fost luată cartea de identitate. În unele cazuri, a fost supus chiar la violență din partea angajatorului său“, a declarat Smasal.
Acesta este un caz clar de muncă forțată, a spus el. „Cazul așteaptă și astăzi, după trei ani, o citație la tribunalul muncii”, critică Smasal. Bema, care consiliază în unsprezece limbi diferite persoanele cu antecedente de migrație și refugiați în probleme de drept social, de ședere și de dreptul muncii, a încercat să organizeze cursuri de germană și muncă juridică pentru domnul K. – dar mai întâi o nouă carte de identitate. În ciuda contactelor cu ambasada României, acest lucru nu a avut succes. Domnul K. a trebuit să călătorească înapoi în România pentru cartea de identitate, apoi contactul cu acesta s-a întrerupt.
„Și acum am primit un telefon de la instanță că procesul poate continua și că îl caută pe martor”, își încheie Smasal raportul, potrivit siteului Stiridiaspora.
Miercurea aceasta, noul senator berlinez pentru muncă și afaceri sociale, Cansel Kiziltepe (SPD) și Katja Karger, președinta Federației Sindicale Germane (DGB) Berlin-Brandenburg, vor fi invitați la Bema pentru a asculta problemele existente din perspectiva celor 16 consilieri. „Situațiile de constrângere sau ignorarea sistemului nostru juridic sunt uneori exploatate cu nerușinare”, spune Kiziltepe despre companiile exploatatoare. „Lucrătorii migranți sunt cei care au de pierdut”, adaugă Karger. Ea este bucuroasă că Administrația Socială a Senatului sprijină Bema de ani de zile. Ceea ce este necesar, însă, este un sprijin permanent din partea Senatului de la Berlin.
Este ceea ce cere și managerul de proiect Bema, Stephanie Sperling. Finanțarea actuală de 1,2 milioane de euro pe an este valabilă până în 2025, dar proiectul trebuie să depună o nouă cerere la fiecare trei ani. Nu există o siguranță reală. Pe lângă consiliere, Bema oferă, de asemenea, formare preventivă în domeniul dreptului muncii în cooperare cu centrele de educație pentru adulți și desfășoară activități de relații publice. Pentru că: „Vrem ca ceva să se schimbe. Trebuie să ne ocupăm de structuri”, subliniază Sperling. Katja Karga mai cere, printre altele, ca întreprinderile și punerea în aplicare a salariului minim să fie monitorizate mai atent și ca încălcările să fie sancționate.
Printre industriile în care sistemele de exploatare sunt deosebit de frecvente se numără serviciile de curățenie în hoteluri și serviciile de livrare, curierat și coletărie, spune Monika Fijarczyk, specialist în dreptul muncii la Bema.
„Mulți curieri ne spun că salariul minim este subminat, de exemplu, prin muncă la bucată sau prin diurne”, relatează ea.