CJ Harghita a votat STEAGUL SECUIESC ca steag al judeţului. Nu există niciun simbol care să-i reprezinte pe români

Proiectul de hotărâre, inițiat de președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al județului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru și auriu, de pe steagul secuiesc, și/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna și steaua cu opt raze.

Consilierul județean liberal Ion Proca a depus un amendament la acest proiect și a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să-i reprezinte pe românii din județ, întrucât „aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc”.

„Stejarul este unul dintre cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața și spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre își puneau, de cele mai multe ori, așezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, se arată în amendamentul propus.

În cadrul ședinței Consiliului Județean de vineri, Ion Proca a propus scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului privind steagul, susținând că decizia „cu valoare simbolică” trebuie să fie analizată cât mai bine, pentru că ‘prin vot, va reprezenta felul în care înțelegem să ne vedem reprezentați și să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară’.

Propunerea consilierului liberal a fost respinsă de consilierii UDMR și de cei ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, motiv pentru care Ion Proca a solicitat acceptarea prezenței motivului frunzei de stejar pe steagul județului, ca un gest de normalitate, susținând că toate comunitățile care trăiesc în Harghita trebuie să se regăsească pe acest steag. De asemenea, el a cerut insistent să se facă distincție între steagul secuiesc și cel al județului Harghita.

„Acum vorbim despre steagul județului Harghita. Și vă asigur că punctul de vedere pe care l-am exprimat în acest amendament nu este o simplă intervenție cu caracter personal. În spatele acestei intervenții stau multe persoane care așteaptă acest gest firesc, de normalitate, și anume aplicarea pe steag a însemnelor tuturor comunităților. Nu este un capriciu, este o nevoie absolută, este vorba de o hotărâre care ne va marca pentru mult timp (…)Rugămintea noastră este să acceptați pe oricare dintre variante să fie aplicat simbolul propus în acest amendament. Cred sincer că este un moment în care hotărârea noastră de aici va conta foarte mult. Dacă nu se poate să amânăm, pentru o vreme în care poate vom fi mai liniștiți (…) atunci vă rog să acceptați această propunere care a fost întemeiată pe nevoia absolută de reprezentare în steagul județului”, a afirmat consilierul Ion Proca.

Amendamentul consilierului liberal a fost respins la vot și a fost supus aprobării proiectul inițial propus de președintele CJ, Borboly Csaba. Cei 21 de consilieri UDMR și trei de la PPMT au votat prima variantă, respectiv steagul secuiesc, în vreme ce consilierii USL au votat împotrivă, iar consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) s-au abținut.

De altfel, și consilierii PCM au cerut scoaterea proiectului privind steagul județului de pe ordinea de zi, dar din alte considerente, susținând că ar trebui schimbată legea 141/ 2015, care nu permite arborarea pe sediile unităților administrativ teritoriale a steagurilor regiunilor istorice, respectiv a steagului ținutului secuiesc. Consilierul Thamo Csaba a spus că după rezolvarea acestei probleme se va putea discuta și despre steagul județului, pe care consideră că trebuie reprezentată și comunitatea românească.

„Solicitarea comunității românești, ca să apară simbolurile ei pe steagul județului, cred că este justă. Eu consider că este just ca în județul Harghita și în toate localitățile unde și ei sunt, și majoritari, să apară simbolurile lor naționale”, a spus Thamo Csaba.

La rândul său, consilierul PCM Salamon Zoltan a precizat că ”drapelul secuiesc, ca simbol al comunității Ținutului Secuiesc, trebuie separat de steagul județului și acest drapel secuiesc nu poate fi al nimănui, nici măcar al Consiliului Județean Harghita, nimeni nu poate avea în mod special acest drapel”.

La finalul ședinței, președintele Consiliului Județean, Borboly Csaba, inițiatorul hotărârii, a declarat presei că acest steag îi reprezintă pe toți locuitorii județului Harghita, la întrebările legate de faptul că românii nu se simt reprezentați de acest steag, răspunsul fiind invariabil același: „A fost votat un steag cu majoritate de voturi care are simboluri care reprezintă toate comunitățile care trăiesc în județul Harghita”.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea steagului județului, supus dezbaterii publice de Consiliul Județean, a fost criticat în urmă cu două săptămâni de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș (FCRHCM) care a acuzat faptul că acesta are un caracter pur etnic maghiar și a solicitat ‘includerea în viitorul steag al județului a unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenței românilor în zonă’.

Forumul a avertizat că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române și la toate organismele abilitate ale statului român.

Steagul secuiesc a fost îndepărtat, în urmă cu câteva zile, de pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc și a fost arborat vineri, imediat după votul favorabil dat de consilierii județeni.

Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colțuri și luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ținut secuiesc de Consiliul Național Secuiesc, organizație care luptă pentru autonomia teritorială a zonei. Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Județean Harghita ca steag al județului, în ciuda opoziției celor doi consilieri români de atunci care au cerut insistent ca pe el să se regăsească și un simbol care să-i reprezinte pe români. În 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat în mod festiv pe sediul Consiliului Județean din Miercurea Ciuc și se regăsește pe multe sedii de primării sau alte instituții din Harghita.

Potrivit Legii 141/2015, hotărârea CJ privind arborarea modelului de steag se trimite la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care transmite documentele Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. După primirea avizului consultativ al comisiei menționate, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează proiectul de hotărâre și îl supune Guvernului spre aprobare.