Clădirile cu risc seismic vor fi consolidate pe banii statului. Care sunt condiţiile pentru ca proprietarii să nu scoată nici un leu din buzunar

Clădirile cu risc seismic vor fi consolidate pe banii statului. Cseke Attila a anunţat că Guvernul a aprobat un proiect de lege privind un nou program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, care prevede, între altele, o finanţare multianuală a lucrărilor de consolidare, precum şi introducerea în categoria imobilelor eligibile a clădirilor publice în care se desfăşoară diverse activităţi, precum cele din educaţie, administraţie şi sănătate.

Clădirile cu risc seismic, reabilitate cu bani de la stat. Anunţul făcut de ministrul Dezvoltării

Citeşte şi Cutremurul din 1977. La 45 de ani de la marele cutremur, în Bucureşti sunt 736 de clădiri cu risc seismic

„Astăzi, Guvernul a aprobat un proiect legislativ pe care eu l-am considerat şi în şedinţa de Guvern ca fiind cel mai important program de investiţii promovat în timpul mandatului meu de ministru al Dezvoltării. (…) Este vorba despre proiectul legislativ care priveşte măsuri privind reducerea riscului seismic în România, un proiect de act normativ care este la nivel de lege şi care va merge în Parlament în procedură de urgenţă pentru aprobare. (…) Una dintre cerinţele acestui proiect legislativ este aceea de a crea o bază de date la nivel naţional, de a şti exact care clădiri, unde şi câte sunt expuse riscului seismic.

Este un program cu totul nou, bazat pe cu totul alte principii decât cel pe care-l avem în vigoare, vorbim despre Ordonanţa guvernului 20/1994, un program vechi şi o reglementare de 28 de ani care şi-a arătat limitele în mod evident (…). Este perimat şi expirat ca şi posibilitate de a aduce efecte pozitive pe acest domeniu. Pe baza OG 20/1994, în 28 de ani, prin finanţare de la bugetul Ministerului Dezvoltării s-au consolidat în total 28 de clădiri.

Alte articole

Închirierea apartamentelor din clădirile cu bulină roșie, interzisă. Românii care sunt prinşi încălcând legea riscă amenzi de 75.000 de lei

Cutremurul din 1977. La 45 de ani de la marele cutremur, în Bucureşti sunt 736 de clădiri cu risc seismic

Este categoric, foarte, foarte puţin. (…) Şi atunci este evident că acest program nu mai poate continua în actualele reglementări pentru că nu poate să transpună în practică şi să răspundă la nevoile României şi am venit cu un program cu totul nou, un program naţional de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăţi. Nu va mai fi un program finanţare anuală (…) Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce înseamnă că prin contracte de finanţare încheiate pentru consolidare de risc seismic a acestor clădiri se vor încheia contracte cu execuţie de până la 4 ani care se vor putea prelungi încă 2 ani şi nu va mai fi necesară reaprobarea anuală şi aşa mai departe „, a declarat Cseke Attila, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Potrivit proiectului de lege, pe lângă blocurile de locuinţe care erau prevăzute ca fiind eligibile pentru consolidare de risc seismic, după OG 20/1994, se introduce şi o altă categorie de imobile eligibile, şi anume clădirile publice în care se desfăşoară diverse activităţi, de la educaţie, la administraţie şi sănătate, toate cele care găzduiesc servicii publice.

„Vor fi cheltuieli eligibile lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirii, ceea ce nu a fost până acum. (…) „, a declarat ministrul Dezvoltării.

Cseke Attila a subliniat faptul că finanţarea este 100% de la bugetul de stat şi este nerambursabilă.

” În reglementarea care, încă, astăzi, mai este în vigoare, atunci când prin bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, se consolida de risc seismic un bloc de locuinţe, proprietarii apartamentelor erau obligaţi să restituie statului cota lor parte din investiţia făcută de către statul român prin rate lunare egale până la 25 de ani. Deci, în maxim 25 de ani trebuia restituită întreaga sumă către bugetul de stat „, a afirmat Cseke Attila.

Condiţii pentru proprietarii clădirilor consolidate

Citeşte şi București, cea mai vulnerabilă zonă seismică din România – raport

„Dacă cineva doreşte, totuşi, să vândă acel apartament căruia i-a crescut valoarea în mod categoric prin această consolidare de risc seismic (…) atunci va trebui să restituie întreaga sumă care-i revine ca şi cotă parte din finanţarea dată de către stat”, a completat Cseke Attila.

Potrivit ministrului, proiectul face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri privind consolidarea de risc seismic. În PNRR au fost alocate 217 milioane de euro pentru acest tip de consolidări de blocuri de locuinţe şi clădiri publice.

„Sumele, astăzi, în prezent, sunt accesate în integralitatea lor, ceea ce arată că a fost o măsură foarte bună, binevenită, aşteptată”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul a făcut şi o serie de precizări cu privire la modul de derulare a programului după ce acesta va fi aprobat în Parlament.

„Cele care sunt expertizate ca şi risc seismic I şi II, blocuri de locuinţe şi clădiri publice, vor putea fi înscrise în prima etapă într-o listă sinteză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. În momentul în care documentaţiile tehnice sunt complete pe aceste imobile ele vor intra în finanţare de la bugetul de stat şi finanţarea va fi multianuală, adică va exista o continuitate de finanţare a acestor lucrări”, a declarat Cseke Attila.

El a menţionat în context că România este între primele 10 ţări în lume ceea ce priveşte expunerea la cutremur după suprafaţa construită, iar, în prezent, din datele MDLPA sunt 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II.

„Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine astăzi Ministerul Dezvoltării (…) sunt în total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic”, a afirmat Cseke Attila, potrivit Agerpres.