Vicepreședintele Senatului Claudiu Manda a declarat, joi, că solicitarea de avizare a începerii urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la secretariatul conducerii Senatului miercuri la ora 15.10, fiind vorba despre un referat cu 73 de volume de documente care conțin între 150- 300 de pagini.
Întrebat cum își explică faptul că solicitarea DNA a ajuns la el, ci nu la Tăriceanu sau la alt vicepreședinte, Claudiu Manda a susținut că documentele i-au fost aduse de către staff-ul Senatului pentru că se stabilise ca el să preia atribuțiile președintelui Senatului începând de joi și pe parcursul săptămânii viitoare, cât timp Tăriceanu urma să fie plecat la Madrid.
„E clar că sunt patru vicepreședinți. Atât timp cât sunt patru vicepreședinți nu aveam cum să meargă la domnul Tăriceanu, motivul pentru care a ajuns la mine, având în vedere că domnul Tăriceanu trebuia să fie plecat astăzi, mâine și săptămâna viitoare, cererea a ajuns la mine, fiind stabilit că eu îi voi ține locul”, a spus Manda.
DNA: Călin Popescu Tăriceanu, acuzat că a primit mită 800.000 de dolari de la o companie austriacă
Dosarul pentru care s-a cerut încuviinţarea urmăririi penale a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, „s-a constituit în 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cerea autorităților judiciare austriece”, a anunţat DNA. Concret, Tăriceanu este suspectat că „ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanții unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie”. Banii ar fi ajuns la demnitar în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
Călin Popescu Tăriceanu a scris miercuri seara pe Facebook, după ce presa anunţa că DNA a cerut ridicarea imunităţii în vederea începerii urmăririi penale, că „în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licențelor la care face referire dosarul”.
„Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăți s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licențelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft amenința că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani. În fața acestor evidențe, să vorbești despre acuzații de mită, este lipsit de sens.
Știu că sunt unii „la butoane” care se gândesc că își pot păstra funcțiile sau oameni politici care mai cred că așa se câștigă alegeri și se pun guverne. Istoria recentă ne arată efectele unor astfel de acțiuni anti-democratice, anti-constituționale și chiar nelegale. În plan electoral, cei care se credeau viitori beneficiari, au pierdut la vot. Iar când România a fost condusă de un guvern pus printr-o lovitură de stat mascată, toată țara a avut de pierdut. De aici și denumirea de guvern zero care va rămâne în cărțile de istorie. Nu în ultimul rând, aceste acțiuni au contribuit la crearea unei societăți divizate, măcinată de conflicte și rămasă fără certitudinea unui drum înainte, spre mai bine.
În România care se pregătește să își asume președinția Consiliului U.E., aceste tactici nu mai pot funcționa, nici măcar cât au putut să funcționeze până acum. Adevărul despre protocoale și abuzuri a fost scos la iveală, iar drumul legislativ al modificărilor pentru reformarea justiției și ruperea legăturii bolnave cu serviciile este ireversibil. România nu se mai poate întoarce la vremurile în care președintele Băsescu intervenea pentru numirea anumitor procurori și îi asmuțea către adversarii politici”, a scris Tăriceanu pe Facebook.