Climatologii strică vacanţele românilor: „Anul 2023 ar putea fi unul fără vară”

Prognoză vară 2023. Caracteristica perioadei următoare va fi extinderea unui anticiclon spre sud-estul Europei. Spre sfârșitul săptămânii, anticiclonul se va retrage spre nord, iar presiunea atmosferică va scădea din nou deasupra României. De aceea, vor fi posibile din nou averse și furtuni locale în unele regiuni. Totuși, momentan aceste ploi nu par a fi foarte extinse sau puternice.

Anul 2023 ar putea fi unul fără vară. Este avertismentul unuia dintre cei mai cunoscuți meteorologi din Italia. Guido Guidi, unul dintre cei mai cunoscuți meteorologi din Italia, spune că vremea ar putea rămâne instabilă dincolo de jumătatea lunii iulie.

El susţine că am sărit peste primăvară având în vedere că într-o mare parte a Europei am avut parte de luni neobişnuit de reci şi ploioase, chiar precipitaţii ce au depăşit recorduri istorice în Italia.

Prognoză vară 2023. Concret, am intrat în prima lună de vară, iar temperaturile au rămas sub nivelurile normale, precipitațiile abundente continuă, cu tendința de a deveni și mai abundente în perioada următoare.

Alte articole

„Blocaj Omega” deasupra Europei. EXCLUSIV Climatologul Roxana Bojariu: Poporul obisnuieşte să spună „cum avem vremea de Florii, aşa e şi de Paşte”

Vortexul polar aduce ultimul episod de iarnă în România. Ciclonul polar va lovi toată ţara, Elena Mateescu şi Roxana Bojariu au citit ultimele hărţi meteo. EXCLUSIV

Concluzia este că am putea ajunge la mijlocul lunii august fără ca vreun val de căldură să afecteze țările mediteraneene și în special Italia, Grecia și Balcanii.

Prognoză vară 2023. De ştiut:

Într-un anticiclon, numit și maxim baric (notat cu litera H), predomină mișcările descendente, de coborâre, ale aerului. Aceste mișcări favorizează destrămarea norilor de ploaie sau furtună, de aceea vremea este adesea liniștită, cu șanse reduse de precipitații. 
Acest anticiclon staționează deja de câteva săptămâni deasupra părții de nord-vest a Europei, aducând o vreme neobișnuit de însorită și uscată în țări în care ploile erau la ele acasă, precum Marea Britanie. 

Prognoză vară 2023. Ultimul an fără vară a fost în urmă cu aproximativ 200 de ani, iar în 2023 ar putea să se repete acest scenariu. „Probabilitatea ca acest scenariu să se repete și anul acesta este foarte mică, pentru că am avut acum un secol acel an fără vară, dar atunci a fost un an după erupția vulcanică care a provocat efecte globale.

În anul acesta, suntem după o erupție, dar una a unui vulcan submarin care a injectat în atmosfera înaltă mai ales apă.

Printr-un studiu, s-a calculat cantitatea de vapori de apă din stratosferă, a crescut cu 10%, doar că efectele vaporilor de apă asupra climei sunt total diferite.
Prognoza meteo pe două săptămâni. Un anticiclon menţine vreme capricioasă în România

Vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră, practic intensifică efectul de încălzire se adaugă la demersul acesta al încălzirii globale.

Acest an, la nivel global, ar putea fi unul dintre cei mai calzi, iar următorii cinci ani sigur vor detrona anul 2016, cel care până acum este cel mai cald an din istorie, după jumătatea secolului al XIX-lea”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog, la Antena 3.

Semnal de alarmă la nivel global: Perioada 2023-2027 va fi aproape sigur cea mai caldă înregistrată vreodată

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, gazele cu efect de seră, împreună cu fenomenul meteo El Niño ar putea duce la schimbarea climei lumii din ce în ce mai mult, față de cea cu care suntem obișnuiți.

Temperaturile globale vor crește probabil la niveluri record în următorii cinci ani, a avertizat OMM, și există o șansă de 98% ca cel puțin unul dintre următorii 5 ani să fie cel mai călduros din istorie.

Cel mai recent raport al OMM mai spune că există o șansă de 66% ca temperaturile medii anuale la suprafață între 2023 și 2027 să fie cu peste 1,5°C peste nivelurile preindustriale timp de cel puțin un an.

Acest lucru ar depăși, pentru o perioadă, obiectivele Acordului de la Paris, care îndeamnă la menţinerea creșterii temperaturii globale în acest secol la 1,5°C, transmite Euronews. ”Acest raport nu înseamnă că vom depăși permanent nivelul de 1,5°C specificat în Acordul de la Paris, care se referă la încălzirea pe termen lung”, a spus secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.

”Cu toate acestea, OMM trage un semnal de alarmă că vom depăși temporar nivelul de 1,5°C, cu o frecvență tot mai mare.”

Șansa de a depăși temporar 1,5°C a crescut constant din 2015, când era aproape de zero. Între 2017 și 2021, a fost de aproximativ 10%.

Există acum o șansă de 32% ca temperaturile medii în următorii cinci ani să depășească acest prag, conform Met Office al Regatului Unit – centrul principal al OMM pentru astfel de predicții.

„Se prevede că temperaturile medii globale vor continua să crească, îndepărtându-ne din ce în ce mai mult de climatul cu care suntem obișnuiți”, spune dr. Leon Hermanson, om de știință expert al Met Office care a condus raportul.

Lumea ar trebui să se pregătească pentru dezvoltarea fenomenului El Nino, asociat cu temperaturi ridicate și secetă, dar și cu ploi abundente în anumite regiuni, fiind responsabil pentru episoade meteo extreme.

Ce efect va avea fenomenul meteo El Niño asupra temperaturilor globale?

Se așteaptă ca fenomenul de încălzire El Niño să se dezvolte în următoarele câteva luni. De obicei, temperaturile globale cresc la un an după ce se dezvoltă, ceea ce înseamnă că efectele vor fi observate abia în anul 2024.

Fenomenul, combinat cu schimbările climatice provocate de om, avertizează profesorul Talaas, că va accelera creșterea temperaturilor globale.

”Acest lucru va avea repercusiuni de amploare asupra sănătății, securității alimentare, gestionării apei și mediului”, adaugă el. „Trebuie să fim pregătiți.”

Raportul a fost publicat înaintea Congresului Meteorologic Mondial de la sfârșitul lunii. Aici experții urmează să discute despre cum să consolideze serviciile meteorologice pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice.

Una dintre priorități este ”Inițiativa de avertizare timpurie”, care a fost lansată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la COP27, anul trecut.

În ciuda numărului tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile, secetele , valurile de căldură și furtunile, există încă lacune în sistemele care avertizează oamenii despre aceste pericole – în special în țările în curs de dezvoltare.
EXCLUSIV Romica Jurcă aduce vești proaste: precipitații intense, pe alocuri ”potop” toată luna iunie. Cum va fi vremea la Marea Neagră în weekend

Datele colectate în 2022 au arătat că doar jumătate dintre statele membre OMM au sisteme care informează oamenii și guvernele că urmează o vremea periculoasă. (România a devenit membră OMM în 1948.) Aceste sisteme trebuie, de asemenea, să fie legate de politici, comunicații și planuri de răspuns în situații de urgență pentru ca acestea să fie eficiente.

Inițiativa urmărește să reducă aceste lacune, Guterres solicitând OMM să ajute să se asigure că fiecare persoană de pe Pământ este protejată de sisteme de avertizare timpurie în termen de cinci ani.

Prognoză vară 2023. Schimbările climatice înmulţesc cu 30 riscul unor valuri de căldură extremă în Asia

Schimbările climatice au generat valuri de căldură extremă, precum cele care au afectat Bangladesh, India, Laos şi Thailanda în aprilie, cu o probabilitate de cel puţin 30 de ori mai mare, conform unei analize ştiinţifice internaţionale, transmite AFP, citată de Agerpres.

Studiul, realizat de 22 de climatologi internaţionali din cadrul iniţiativei World Weather Attribution (WWA), se bazează pe media temperaturilor maxime şi a indicelui maxim de căldură timp de patru zile consecutive din luna aprilie, în două regiuni, una care acoperă sudul şi estul Indiei şi Bangladesh, şi cealaltă care include Thailanda şi Laos.

„Cercetătorii au constatat că, pe fondul schimbărilor climatice, astfel de valuri de căldură umede au fost cu cel puţin 30 de ori mai probabile, cu temperaturi cu cel puţin 2 grade Celsius mai ridicate decât în lipsa schimbărilor climatice”, a indicat WWA într-un comunicat.

La 18 aprilie, anumite regiuni ale Indiei au înregistrat temperaturi de peste 44 de grade Celsius, care au ucis cel puţin 11 persoane în apropiere de Bombay. A fost cea mai fierbinte zi din ultimele şase decenii în Dhaka, capitala Bangladeshului.

La 15 aprilie, Thailanda a înregistrat recordul său de căldură din toate timpurile, de 45,4 grade Celsius, în oraşul Tak, unde au fost raportate două decese, în timp ce provincia Sainyabuli din Laos a stabilit un record naţional de 42,9 grade Celsius.

„Până la încetarea emisiilor globale de gaze cu efect de seră, temperaturile globale vor continua să crească, iar astfel de evenimente vor deveni mai frecvente şi mai severe”, a avertizat WWA.