În anul 1981, Iulius Filip, pe atunci un simplu muncitor la Atelierele CFR 16 februarie Cluj, a trimis o scrisoare de sprijin către Lech Walesa şi Congresul Solidaritatea, în care ura ‘succes deplin primului congres al unui sindicat liber din ţările socialiste’, notează Agerpres.
‘Şi am semnat simplu: muncitorul român Iulius Filip, Atelierele CFR 16 februarie Cluj’, a povestit clujeanul.
Scrisoarea acestuia nu doar că a ajuns la destinaţie, dar în data de 28 septembrie 1981 a fost citită în plenul congresului Solidarităţii, urmând să fie ulterior preluată de marile agenţii de presă şi de Europa Liberă. Din acel moment, Iulius Filip a fost anchetat de autorităţile comuniste române, fiind acuzat de ‘pactizare cu forţele contra-revoluţionare din Polonia’.
Ulterior, Filip a fost trimis în faţa tribunalelor militare din Cluj şi apoi Bucureşti, care au decis că se face vinovat de infracţiunea de ‘propagandă împotriva orânduirii socialiste’. Astfel, clujeanul a fost condamnat la opt ani de închisoare, din care a executat cinci.
În 1987, la eliberarea sa din închisoare, a Filip a fost pus să semneze o declaraţie prin care se angaja ‘să nu mai întreprindă acţiuni împotriva orânduirii socialiste’, dar pentru că a refuzat să facă acest lucru, a fost obligat să lucreze pe şantierul Zlatna din judeţul Alba timp de un an şi două luni.
În mai 1988, a trimis o scrisoare formulată împreună cu alţi deţinuţi politici către participanţii întâlnirii de la Viena a Conferinţei privind Securitatea şi Cooperarea în Europa. În această scrisoare se cerea înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu şi democratizarea României. Pentru acesta scrisoare a fost anchetat şi torturat timp de cinci zile de către Securitate.
‘Cred că este important că avem aici oameni care sunt simbolurile timpului nostru. În anii ’80, Polonia a fost într-un moment de libertate şi pentru noi sprijinul acordat de oamenii din ţările socialiste a fost foarte important şi asta este recunoştinţa pentru curajul şi devotamentul lor. Cred că este istoria noastră comună şi este foarte important pentru generaţia viitoare’, a declarat ambasadorul polonez, în cadrul evenimentului de înmânare a ordinului.
La rândul său, Iulius Filip a amintit evenimentele care i-au schimbat viţa, care au pornit de la ideea sa de a crea şi în România un sindicat asemănător celui din Polonia.
‘Era o necesitate pentru fiecare român. Eu fiind într-un mediu muncitoresc şi datorită împrejurărilor care erau în anii ’80, a apărut acest sindicat Solidaritatea în Polonia, care îşi propunea printre altele şi schimbarea regimului comunist, adică Cortina de Fier. Dorinţa mea era de a organiza un sindicat liber foarte apropiat celui din Polonia. Lech Walesa, care a fost ales preşedinte, a reuşit prin curajul pe care l-a avut şi susţinerea celor din jur. Să nu uităm că Solidaritatea avea 13 milioane de oameni şi a reuşit să-i unească. Şi să nu uităm aici contribuţia Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi pe cei care au plătit cu viaţa pentru organizarea şi existenţa Solidarităţii’, a afirmat Iulius Filip.