CNA pregăteşte modificarea Codului Audiovizual. Radu Herjeu: Un act de violenţă, repetat sau nu, nu are ce căuta la televizor

Membrul CNA Radu Herjeu a rezumat pentru MEDIAFAX principalele modificări propuse de Consiliu în Proiectul de modificare a Codului Audiovizual, declarând că adoptat, proiectul nu înăspreşte foarte mult legislaţia, ci o clarifică.

CNA a organizat miercuri, 14 septembrie, o şedinţă extraordinară (în mod obişnuit membrii ai CNA se reunesc marţea şi joia) pentru a discuta propunerile de modificare a Codului de reglementare a conţinutului audiovizual (Codul CNA/ Codul Audiovizual).

Proiectul de modificarea/ completare a Codului a fost publicat pe site-ul instituţiei, pe 23 septembrie, intrând în dezbatere publică timp de 30 de zile lucrătoare (până pe 3 noiembrie). Astfel, observaţiile şi recomandările pot fi transmise, prin poştă sau pot fi depuse direct la registratura CNA, până cel târziu 3 noiembrie, inclusiv.

Alte articole

Marina Almășan, audiată după ce a depus a depus plângere penală pentru hărțuire la locul de muncă și abuz în serviciu împotriva directoarei TVR 2

CNA a decis când va începe campania electorală la radio şi TV. Interdicţii dure impuse candidaţilor

• Actele de violenţă
Radu Herjeu: „Am clarificat lucrurile interzise până la ora 23:00. Până acum era destul de vag, se folosea expresia «acte de violenţă repetate». Deci un act de violenţă nerepetat nu putea fi sancţionat, fiindcă radiodifuzorii invocau acest articol pentru a se apăra, spunând: «Pai, da, dar nu e repetat. Articolul zice că trebuie să fie repetat». Până la urmă un act de violenţă, repetat sau nu, nu are ce căuta la televizor. Astfel că am introdus şi sintagma «cu un grad mare de intensitate sau gravitate».”

• Scene obscene
„La fel a fost şi cu termenul «obscen»”, a spus Herjeu, continuând: „Televiziunile se loveau de faptul că o domnişoară care dansează în tanga nu e ceva obscen. Ok, nu e obscen, dar nu are ce să caute la ora 14:00 la televizor. Astfel că termenul nu acopereau toate înţelesurile articolului. Şi din acest motiv am introdus «trivial» şi «vulgar» pentru a încerca să închidem «portiţele» prin care ei reuşeau să se strecoare”.

Astfel, potrivit proiectului, dacă va fi aprobat, noul articol 18 va arăta aşa:
(1) Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6:00 – 23:00 producţii care prezintă:
a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat sau cu un grad mare de intensitate sau gravitate;
b) scene de sex, limbaj sau comportament trivial, vulgar sau obscen;
c) persoane în ipostaze degradante, chiar dacă acestea şi-au dat acordul;
d) lupte nereglementate de federaţii sportive naţionale sau internaţionale.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) filmele artistice de scurt şi lung metraj, seriale şi filmele documentare numai dacă acestea sunt difuzate în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) sau alin. (2), după caz.

• Interzicerea minorilor de până în 18 ani în cadrul reclamelor la alimente.
La articolul 117 din Cod s-a propus introducerea unui nou alineat, alin a^1) cu următorul cuprins: „Publicitatea la produsele alimentare trebuie să respecte următoarele condiţii: a^1) să nu încurajeze consumul de alimente prin folosirea în reclame a minorilor cu vârsta de până la 18 ani”.

Radu Herjeu: „Sunt curios care vor fi efectele dacă va rămâne această prevedere. Sunt curios, gândidu-mă cum vor reacţiona marile corporaţii care îşi fac reclamă cu adolescenţi, nu neapărat copii”.

Întrebat cum ar putea fi realizate relamele la unt, de exemplu, în care familia – mama, tata şi copilul – este aratată la micul dejun şi cum va fi redată ideea de familie dacă lipseşte copilul, Radu Herjeu a răspuns: „Nu va mai fi (copilul, n.red.)”, adăugând: „Problema nu e că se face reclamă la unt, ci la margarină”.

Radu Herjeu: „Problema trebuia pusă altfel, dar era mai complicat din punct de vedere tehnic, în sensul în care interzicerea apariţiei copiilor în reclame trebuia făcută pentru alimentele dezechilibrate caloric. Dar acest lucru ne-ar fi pus pe noi în postura de a solicita dovezi că alimentul respectiv este sănătos, iar ei au fi adus acele documente… Şi în acest caz noi ar fi trebuit, uitându-ne pe documentele lor, să spunem: «Da, margarina e buna, e sănătoasă, deci copii pot să apară în acele reclame». Şi nu vreau să ajungem în această situaţie”.

Membrul Consiliului a fost de părere că industria/ piaţa va reacţiona, iar companiile vor depune amendamente în perioada de dezbatere publică

Conform Proiectului, la articolul 93 se adauga, printre altele, şi alineatul urător: „Este interzisă utilizarea în publicitate a stereotipurilor de gen, a situaţiilor în care persoanele, indiferent de apartenenţa la un sex, sunt prezentate în atitudini degradante, umilitoare şi cu caracter pornografic”.

În acest fel multe reclame care merg pe principiul „sex sells” ar putea fi interzise; la fel şi cele în care se prezintă femeia „la cratiţă”, având în vedere că pentru multe categorii de produse publicitatea utilizează aceste stereotipii. De-a lungul timpului CNA a analizat mai multe reclame de acest fel, dar a aplicat alte articole:

• Dreptul la imagine
– „Îl tocăm mărunt pe unu’ şi după aceea venim la CNA şi spunem: «Aaaa, da’ nu ne-a răspuns la telefon». Sau: «Eu i-am spus că poate să intervină, am anunţat şi pe post că poate să ne sune»” –

„Nu e normal să se vorbească despre o persoană care nu e prezentă în platou. Moderatorul ar trebui să opreasca interlocutorul sau să facă tot posibilul să intre în direct cu persoana despre care se face vorbire. Nu e normal să-i dai un drept la replică după câteva zile de la emisiunea iniţială. Din păcate, în televiziunile româneşti acest fenomen s-a cronicizat. Aproape că nu există televiziune la care talk show-urile să nu fie pe sitemul acesta: ‘îl tocăm mărunt pe unu’ şi după aceea venim la CNA şi spunem: «Aaaa, da’ nu ne-a răspuns la telefon». Sau: «Eu i-am spus că poate să intervină, am anunţat şi pe post că poate să ne sune». Nu că are dreptul să intervină, trebuie să-i ceri să intervină! Să presupui că un om urmăreşte toate emisiunile în care numele lui ar putea fi invocat, e absurd”, a considerat Radu Herjeu.

• Discriminarea
Radu Herjeu: „Am mers un pic şi pe partea de discriminare (…) şi am introdus faptul că sunt interzise remarci rasiste, xenofobe, până la nivelul de educaţie – cum ar fi: comparaţia (făcută de moderatorii Morning Zu) a membrilor echipei de fotbal din Congo cu nişte maimuţe; bătrânii sau săracii care n-ar trebui să voteze etc”.