CNA susţine o iniţiativă legislativă pentru subtitrarea în limba română a filmelor şi producţiilor TV

Consiliului i-a fost solicitată opinia motivată cu privire la această iniţiativă legislativă printr-o adresă a Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Guvernului României.

Propunerea legislativă, depusă în martie, la iniţiativa deputatului PNL Adriana Săftoiu, are ca obiect de reglementare „subtitrarea în limba română a operelor audiovizuale româneşti”, prin completarea articolului 42 din Legea audiovizualului cu un nou alineat (4), care arată: „În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională şi locală vor asigura subtitrarea în limba română a operelor audiovizuale româneşti, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune – seriale, foiletoane şi documentare”.

Serviciul Juridic al CNA a apreciat că soluţia legislativă propusă nu acoperă întreaga problematică a temei ce face obiectul reglementării – subtitarea filmelor româneşti, astfel încât să evite lacunele legislative, şi nici nu are în vedere toate efectele, care pot genera dificultăţi în aplicarea şi interpretarea normei juridice.

„Proiectul nu are în vedere o proporţionalitate necesară a obiectului reglementării cu diversele categorii de radiodifuzori, în funcţie de statutul lor juridic, acoperirea teritorială şi puterea comercială, respectiv, posturi publice şi comerciale, cu licenţe naţionale, regionale sau locale. Reglementarea ar trebui să aibă în vedere problemele tehnice şi economice semnalate la primul punct, raportate la diversele categorii de radiodifuzori, publcii şi comerciali, astfel încât să se asigure că implementarea este posibilă, în termene rezonabile de punere în aplicare”, arată punctul de vedere al Serviciului Juridic al CNA.

Alte articole

CNA întrerupe emisia postului Realitatea PLUS, invocând încălcări grave ale legislației audiovizualului. Reprezentanții se țin pe poziții: „Televiziunea poporului este sub tirul mai multor atacuri”

Amendă colosală pentru Realitatea Plus după emisiunea în care a fost invitat Călin Georgescu

De asemenea, Serviciul Juridic a semnalat caracterul imprecis al unor sintagme utilizate în norma juridică, precum „serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională şi locală”. Dacă iniţiatorul are în vedere doar serviciile de televiziune, parte a serviciilor media audiovizuale, aceasta ar trebui să fie reflectată şi în textul proprus prin eliminarea sintagmei „la serviciile media audiovizuale”.

„Într-o astfel de ipoteză se poate invoca o limitare a dreptului ce se vrea ocrotit doar pentru serviciile de televiziune, în condiţiile în care acestea concurează direct cu serviciile media audiovizuale la cerere, special dedicare filmelor cinematografoce şi pentru televiziune”, mai arată punctul de vedere, adăugând că o categorie de licenţă – cea cu acoperire regională – este omisă din textul propunerii legislative.

De asemenea, SJ a explicat că noţiunea de „operă audiovizuală” este mult mai largă decât noţiunile de „film cinematografic” şi „film realizat pentru televiziune”.

SJ a atras atenţia şi asupra unor incoerenţe ale textului, care ar trebui corectate.

Serviciul juridic al CNA a mai arătat că proiectul nu are în vedere coexistenţa transmisiei analogică cu cea digitală.

„În cazul transmisiei analogice, subtitrarea ar trebui să fie transpusă direct pe o înregistrare video, fapt ce ar presupune ca filmele să fie primite de către radiodifuzori deja subtitrate. Într-o astfel de situaţie, acest aspect al subtitrării încă din faza de producţie ar trebui reglementat la nivelul producătorilor acestor opere cinematografice şi de televiziune”, a explicat SJ.

Potrivit acestuia, soluţiile tehnice nu pot fi analizate decât cu contribuţia directă a radiodifuzorilor, furnizorilor de servicii media la cerere, a distribuitorilor de servicii şi a producătorilor din industria cinematografică.

De asemenea, propunerea legislativă trebuie să asigure proporţionalitatea scopului urmărit cu implicaţiile tehnice şi costurile ce vor fi generate pentru a asigura compatibilitatea tehnică.

„O posibilă soluţie alternativă ar putea consta în aplicarea noii reglementări doar penbtru filmele cinematografice ce vor fi produse după intrarea în vgoare a legii. În acest caz, punerea în aplicare ar cădea în sarcina producătorilor filmelor cinematografice şi de televiziune”, a mai explicat SJ.

Susţinerea iniţiativei legislative, cu observaţiile Serviciului juridic al CNA, a fost votată în unanimitate de membrii Consiliului prezenţi la şedinţă – Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Dorina Rusu, Radu Herjeu, Laura Georgescu, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Orsolya Eva Borsos şi Florin Gabrea.