„Este foarte important. Prin Legea bugetului din 2017 s-au alocat peste trei miliarde de euro pe contractele cost-volum și cost-volum-rezultat. În cadrul programelor cost-volum și cost-volum-rezultat, în terapia hepatitelor C în diverse stadii- 12.000 de pacienți față de 5.000 cât au fost anul trecut. Programul funcționează. Avem în portofoliu 12.000 de pacienți pe diverse terapii în cazul hepatitei C și post-transplant”, a spus reprezentantul CNAS.
El a amintit că fondurile alocate de Casă anul trecut pentru tratamentele medicamentoase în ambulatoriu s-au ridicat la aproape 1,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din fondul de sănătate.
„În fiecare an, aceste sume au crescut poate mai mult decât rata creșterii economice a României. Pentru anul în curs a fost prevăzută o creștere de peste 24% a sumei alocate medicamentelor utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate, ceea ce înseamnă o cifră destul de importantă în acest context”, a explicat Burcea, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, renunțarea la mecanismele birocratice ale comisiilor terapeutice de pe lângă CNAS reprezintă un alt factor important pentru accesul pacienților mai rapid la tratamente.
Referindu-se la rețetele „fictive”, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a susținut că acestea au dispărut odată cu introducerea cardului de sănătate.
„Nu mai sunt cazuri de rețete fictive, cardul de sănătate este un mod de a verifica atât prescrierea, cât și eliberarea medicamentelor, un sistem electronic care este foarte bine pus la punct. (…) Tratamentele pe programele oncologice sunt. Mai pot fi incidente și atunci pacienții pot să apeleze la alte spitale, farmacii, dintre cele care sunt în programele de oncologie”, a arătat șeful CNAS.