Potrivit acestuia, la nivelul Municipiului București au fost solicitate și eliberate 10.488 de carduri europene, până la sfârșitul lunii iulie 2017.
Burcea a mai spus că pentru anul 2016, suma decontată de CNAS pentru servicii în baza cardurilor europene a fost de 60.662.878 euro, iar pentru anul 2015 s-au decontat 35.733.817 euro.
Orice persoană asigurată în România poate solicita casei de asigurări în evidența căreia se află Cardul European de Sănătate. Cardul asigură accesul, în caz de nevoie, la serviciile medicale din sistemul public în statele membre UE, Spațiul Economic European (SEE) sau Elveția.
„Din luna martie a anului 2016 valabilitatea cardului este de un an. (…) Italia este țara în care se folosește cel mai mult Cardul European, acolo probabil că voi scrie și Comisiei Europene, pentru că decontarea din Italia comportă sume foarte mari. Cardul European de Sănătate are indicații precise — urgențe și boli cronice. De exemplu, cetățenii care fac dializă sau anumite tratamente care trebuie continuate”, a spus Marian Burcea.
Președintele CNAS a precizat că cei care dețin cardul nu trebuie să-și mai facă asigurări de călătorie când pleacă în vacanță într-una din țările UE, subliniind că serviciile medicale decontate sunt numai pentru urgențe.
„Înainte de a se deplasa într-o țară membră a Uniunii Europene, recomandăm cetățenilor să se documenteze în privința funcționării sistemului de sănătate din statul în care dorește să își petreacă vacanța. Pot să acceseze site-ul www.ceass.ro sau website-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, www.cnas.ro. Acolo găsesc precizări. Sunt state care solicită o coplată la aceste servicii. În rest, sunt beneficiarii asigurării de sănătate la nivel social din țara respectivă. Și în cazul în care este nevoie de spitalizare, precum și în orice alt care caz de urgență, Cardul European de Sănătate acoperă serviciile medicale. Nu acoperă serviciile programabile”, a explicat Burcea.
Totodată, el a arătat că, în cazul în care unitatea medicală solicită plata pe loc, rambursarea se face la tarifele din țara respectivă.
”Cetățenii trebuie să ne anunțe și luăm legătura cu statul respectiv. Vom deconta banii la nivelul plății de acolo. Sunt situații, rare, în care spitalul cere plata pe loc. Au mai fost cazuri când au plătit, dar la urgențe și boli cronice, dacă cumva apar situații de acest gen, urgențe, Casa de Asigurări rambursează la prețul țării. Sunt excepții. De obicei, toate țările țin cont de Cardul European de Sănătate”, a adăugat Marian Burcea.
Șeful CNAS a mai spus că aproape 500.000 de români au solicitat și primit, în 2016 și 2017, Cardul European de Sănătate.
”Numărul celor care au solicitat Cardul European de Sănătate nu este mic, pentru că cei care cerut cardul în 2016 beneficiază de el până în 2017. Cele 261.000 de carduri cerute în 2016 cu 171.000 din 2017 ajungem undeva la jumătate de milion de cetățeni români. Cetățenii trebuie să știe că au dreptul la acest card european”, a mai arătat Burcea.
Cardul European de Sănătate se eliberează la cerere. Cei interesați trebuie să depună la sediul casei de asigurări în evidența căreia se află o solicitare în scris, o copie după cartea de identitate sau a certificatului de naștere — în cazul minorilor. În termen de 7 zile lucrătoare de la data înregistrării în sistem a cererii vor primi cardul acasă.
„A mai fost situația când cetățeanul a plecat fără cardul european. Se poate apela telefonic Casa de Asigurări și se eliberează un certificat provizoriu de înlocuire a cardului european, în 24 de ore, care va permite să apelarea la serviciile medicale. Pentru a obține Cardul European de Sănătate există o singură condiție: cetățenii să fie asigurați”, a precizat Marian Burcea.
Potrivit datelor oficiale, până la 31 iulie 2017 au fost cerute și eliberate 3.075 de certificate provizorii de înlocuire a cardurilor, iar în 2016 s-au emis 13.767.
Citeşte şi Burcea (CNAS): Sistemul informatic al cardului va fi în continuare utilizat