„Nu avem nicio cerere în acest sens de la cetățeni, ONG-uri, de la instituții. Singura care, însă, se poate pronunța este Curtea Constituțională. Cel mult, putem să dăm un punct de vedere cu caracter consultativ dacă ni se cere. (…) Curtea Constituțională are căderea să se pronunțe într-un control anterior sau posterior intrării în vigoare a legii dacă suntem în prezența unei discriminări sau nu. În analiza noastră am fi într-o astfel de situație dacă cei care au accesat credite în alte valute decât în franci sunt în situați comparabilă cu aceștia din urmă. Trebuie să se realizeze o analiză, dar din punctul meu de vedere nu există o vulnerabilitate constituțională din această perspectivă”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele instituției, Csaba Ferenc Asztalos.
Acesta a precizat că nu exclude o situație de discriminare, dar a subliniat că trebuie realizată o analiză de către economiști și juriști.
„Din ce înțeleg, cei care au accesat credite în franci sunt într-o situație diferită decât cei care au luat credite în alte valută. Sunt state, într-adevăr, cum ar fi Ungaria, unde s-a reglementat conversia tuturor creditelor din valută în moneda națională. Din ce am înțeles eu, condițiile de contractare din cadrul creditelor în franci au fost diferite în sensul în care nu exista o limită de creștere a cotației valutei care să fie luată în considerare atunci când se lua credit în această valută. Existau niște diferențe între creditarea în franci și în alte valute. Nu exclud să fie o situație de discriminare, dar această analiză trebuie realizată de economiști și juriști. Eu, din punct de vedere economic, nu am expertiza necesară ca instituție, în acest moment. Pot să cer un punct de vedere, dar Curtea Constituțională o va face dacă se ajunge acolo, să ni se spună care este diferența sau dacă există sau nu o diferență între cei care au luat credite în franci, raportat la cei care au luat credite în alte valute. Dacă nu există nicio diferență, rațiunile impun același tratament și atunci am fi într-o situație de discriminare. Dacă există o diferență, nu suntem într-o situație de discriminare”, a mai arătat președintele CNCD.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, marți 18 octombrie, cu 248 de voturi „pentru”, proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni.
Potrivit proiectului de lege, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.
Vicepreședintele Comisiei juridice, Ciprian Nica, a arătat că proiectul spune de asemenea că, „la cererea consumatorilor, băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elvețieni pot să revină la contractul în franci elvețieni și vor efectua conversia în condițiile prezentei legi” iar „sumele pe care creditorul le-ar fi încasat în plus de la împrumutat în perioada scursă de la data efectuării conversiei din franci elvețieni în lei sau euro, conform ofertei băncii, până la data încheierii noului act adițional pentru conversie efectuată se calculează conform contractului de credit”.
Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect.