CNN: Trump crede că Putin vrea pace, Ucraina și liderii europeni se îndoiesc. Care este planul pe termen lung al liderului de la Kremlin

Președintele american Donald Trump a declarat recent că îl crede pe Vladimir Putin atunci când acesta spune că își dorește pacea. Totuși, Ucraina și aliații săi europeni nu împărtășesc această opinie, mai ales în contextul în care liderul de la Kremlin a afirmat că vrea pacea, dar a refuzat să accepte variantele propuse pentru a o obține. Adevărata miză a lui Putin pare să fie însă mai complexă, scrie CNN, citat de Antena 3.

Liderul rus nu și-a ascuns niciodată convingerea că Ucraina nu ar trebui să existe ca stat independent și a reiterat de mai multe ori că își dorește revenirea NATO la configurația pe care o avea în perioada Războiului Rece. Mai presus de toate, Putin aspiră la o nouă ordine mondială, în care Rusia să joace un rol central.

Putin și cei mai apropiați colaboratori ai săi provin din rândurile KGB. Ei nu au uitat umilința căderii Uniunii Sovietice și nu acceptă modul în care s-a reconfigurat lumea după acel moment. Liderul rus a ajuns la putere în haosul anilor ’90, când economia Rusiei era în colaps și a fost salvată doar cu ajutorul Fondului Monetar Internațional și al Băncii Mondiale — o altă lovitură dureroasă pentru fosta superputere.

Trump crede că Putin vrea pace. Ce plănuiește președintele rus

Începând cu anul 2000, odată cu preluarea președinției de către Putin, creșterea constantă a prețului petrolului a făcut ca Rusia și mulți cetățeni ruși să devină mai bogați ca niciodată. Țara a fost primită în grupul G7, devenit G8 după aderarea Rusiei. Însă, potrivit Kristinei Berzina, director general al German Marshall Fund din Statele Unite, acest lucru nu a fost suficient pentru Putin.

Alte articole

NY Times: Pentagonul îi va prezenta lui Musk planurile SUA pentru un eventual război cu China! Trump dezminte: ”E ridicol!”

Trump urăște UE și nu vrea să respecte regulile de la Bruxelles. Undă de șoc în toată Europa: „Când impun taxe vamale Uniunii Europene, e pentru că merită”

„Putin a fost dispus să sacrifice toate aceste realizări în numele unor obiective geopolitice mai înalte”, a declarat Berzina pentru CNN. Rusia a fost ulterior exclusă din G8, sancționată de Occident și marginalizată pe scena internațională din cauza agresiunii sale împotriva Ucrainei.

Berzina a explicat că Rusia nu a considerat niciodată suficient să fie „al optulea membru al G7”. „Aceasta nu se potrivește cu percepția Rusiei despre propriul excepționalism. Este cea mai mare țară din lume, bogată în resurse naturale. Cum ar putea fi doar unul dintre jucători?” a spus ea.

Pentru a înțelege ce urmărește Putin în actualele discuții cu SUA, este important să ne amintim că dialogul dintre cele două părți a fost posibil datorită unei schimbări de politică sub administrația Trump — nu din cauza unei schimbări fundamentale de viziune în Rusia.

Trump a afirmat că își dorește ca războiul din Ucraina să se încheie cât mai curând, chiar dacă acest lucru ar presupune pierderi teritoriale suplimentare pentru Ucraina. Asta înseamnă că Putin nu are prea mult de pierdut dacă intră în negocieri.

Liderul american a declarat că „Rusia are toate cărțile în mână” în acest conflict, deși, în realitate, frontul a rămas blocat în ultimii doi ani. Deși Rusia a înregistrat unele câștiguri teritoriale, victoria nu este nici pe departe garantată — deși acest lucru s-ar putea schimba dacă SUA ar înceta sprijinul militar și informațional pentru Ucraina.

„Putin a intrat în Ucraina cu convingerea că va fi o operațiune ușoară și rapidă. Trei ani mai târziu, controlează 20% din teritoriu, dar cu un cost enorm. Practic, rușii pierd. Problema e că ucrainenii pierd mai repede”, a declarat Mark Galeotti, analist principal în probleme rusești, pentru CNN.

Pentru Putin și cercul său apropiat, propunerea lui Trump pentru o încetare a focului este văzută ca o oportunitate de a obține victorii rapide, fără a pierde din vedere obiectivele strategice pe termen lung, a explicat Galeotti.

„Putin este un oportunist. Îi plac situațiile instabile, haotice, care deschid o mulțime de opțiuni. Apoi poate alege ceea ce i se pare avantajos și poate schimba direcția oricând”, a spus analistul.

Planul pe termen lung al lui Vladimir Putin

Putin și consilierii săi și-au exprimat în mod repetat obiectivele strategice, care nu s-au schimbat: chiar dacă vorbesc despre pace, insistă că trebuie eliminate „cauzele fundamentale” ale conflictului. În viziunea Kremlinului, aceste „cauze” sunt suveranitatea Ucrainei, conducerea democratic aleasă a țării, în frunte cu Volodimir Zelenski, și extinderea NATO către est.

Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022 cu scopul declarat de a schimba regimul de la Kiev și de a instala un guvern pro-Moscova. Intenția sa era să blocheze aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO.

Deși nu a reușit să-și atingă acest scop prin forță militară, Putin nu a renunțat la el. S-ar putea să încerce să-l obțină prin alte metode.

„Cea mai simplă cale pentru Rusia de a obține ce își dorește într-o altă țară nu este neapărat războiul, ci interferența în procesele democratice și în alegeri”, a explicat Berzina, adăugând că este foarte probabil ca Moscova să recurgă la astfel de tactici odată ce se va ajunge la o încetare a focului.

Aceasta ar fi explicația pentru care Rusia continuă să conteste legitimitatea lui Zelenski și insistă asupra organizării de alegeri. Kremlinul a fost încântat când Trump a preluat această retorică și l-a numit pe Zelenski „un dictator fără alegeri”. Totuși, legea marțială impusă în Ucraina din cauza agresiunii ruse interzice organizarea de alegeri pe durata conflictului.

Atât Trump, cât și vicepreședintele său, JD Vance, au respins ideea unei aderări rapide a Ucrainei la NATO, în timp ce Putin a cerut ca SUA să garanteze că acest lucru nu se va întâmpla, ca parte a unui posibil acord de pace.

Berzina a subliniat însă că aliații europeni ai Ucrainei nu dau crezare promisiunilor lui Putin. „Orice ar crede Trump și Putin că pot aranja acum sau în viitorul apropiat, mulți lideri europeni îl consideră pe Putin lipsit de credibilitate”, a spus ea. „Există posibilitatea ca Rusia să încerce din nou o acțiune militară? Cu siguranță. De aceea, europenii rămân extrem de vigilenți.”

Controlul Ucrainei este o chestiune personală pentru Kremlin

Andrei Soldatov, jurnalist rus de investigație și expert în securitate aflat în exil la Londra, a explicat că Putin și cercul său apropiat cred că pot „obține ceva de la Trump acum”. „Ei speră să câștige câteva victorii tactice, dar nu cred că Trump le va oferi ceea ce își doresc cu adevărat – o reconfigurare completă a arhitecturii de securitate din Europa”, a spus Soldatov.

Pentru Kremlin, conflictul nu este doar cu Ucraina, ci cu Occidentul, iar mulți oficiali de la Moscova nu cred că se poate ajunge la un acord durabil cu SUA. „Este o chestiune profund personală pentru ei, pentru că toți au fost tineri ofițeri KGB atunci când URSS s-a prăbușit și au pierdut statutul social, poziția în societatea rusă și, în viziunea lor, însăși țara”, a mai spus el. „Ei chiar cred că Occidentul a încercat, de-a lungul secolelor, distrugerea și subjugarea Rusiei. Nu este doar propagandă — chiar cred în asta.”

Putin și-a motivat adesea planurile privind Ucraina în baza unei interpretări greșite a istoriei. El a susținut că Ucraina nu este o națiune reală, deoarece face parte dintr-o „Rusie istorică” extinsă.

Citește și : NY Times: Pentagonul îi va prezenta lui Musk planurile SUA pentru un eventual război cu China! Trump dezminte: ”E ridicol!”

Experții resping această viziune.

„Putin se referă la faptul că Rusia, Ucraina și Belarus au avut un strămoș politic comun, statul medieval Rus’ – dar asta nu echivalează cu o țară modernă. Nicio națiune de astăzi nu mai seamănă cu ce era în secolul al X-lea”, a declarat Monica White, profesor asociat în studii ruse și slave la Universitatea din Nottingham.

Putin a invocat deseori și identitatea religioasă a Rusiei pentru a-și justifica acțiunile. Patriarhul Kiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, este unul dintre cei mai înfocați susținători ai războiului.

„După prăbușirea URSS, Rusia a pierdut legătura cu teritoriile sale ortodoxe istorice, iar o parte din proiectul lui Putin este să reia acest fir, să reconecteze Rusia modernă cu o continuitate pur ortodoxă”, a explicat White. „Ce face el nu este foarte diferit de ceea ce au încercat primii țari Romanov, care au căutat să recupereze teritoriile ortodoxe aflate sub dominație otomană sau catolică – și în cele din urmă au reușit.”

Putin pare să urmărească readucerea Rusiei în centrul scenei internaționale, nu neapărat prin cuceriri teritoriale în Europa, ci prin crearea unui bloc de putere alternativ la Occident, alături de state precum China sau Iran.

„Rusia vrea să fie prezentă la toate mesele importante. Poate că asta nu presupune cucerirea efectivă de teritorii europene, dar cu siguranță implică un rol central într-un bloc de putere definit prin dorința de a destabiliza și perturba ordinea mondială existentă”, a concluzionat White.

Putin este convins că Rusia trebuie să participe la conducerea lumii. Iar în Donald Trump ar putea avea un aliat cu o viziune similară. Trump a spus clar că marile puteri ar trebui să primească ce-și doresc – fie că e vorba de Groenlanda, Canalul Panama sau o parte din Ucraina.

Citește și : Trump urăște UE și nu vrea să respecte regulile de la Bruxelles. Undă de șoc în toată Europa: „Când impun taxe vamale Uniunii Europene, e pentru că merită”

„Cred că, din perspectiva lui Trump, Ucraina este un stat clientelar, care ar trebui să-și cunoască locul și să accepte că SUA vor ajunge la o înțelegere cu Rusia, pe care apoi o vor impune Ucrainei”, a declarat Mark Galeotti.