CNSAS: Vişinescu a fost verificat la solicitarea unor persoane ale căror dosare le-a instrumentat

Colegiul CNSAS a aprobat nota de constatare emisă pe numele lui Alexandru Vişinescu, Direcţia Juridică a instituţiei urmând a introduce, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, se arată într-un comunicat al CNSAS.

Potrivit documentelor identificate în arhiva instituţiei, Colegiul CNSAS a apreciat că Vişinescu, în calitate de angajat al fostei Securităţi, având de gradele de locotenent (1952, 1957), locotenent major (1957, 1959), căpitan (1960 – 1963) şi funcţiile de şef Birou Inspecţii – Penitenciarul Jilava (1952), comandant al Penitenciarului Râmnicu – Sărat din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor (1960 – 1963), a desfăşurat activităţi prin care a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Potrivit Legii CNSAS (Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului OUG nr. 24/2008, n.r.), „lucrător al Securităţii” nu este orice fost angajat al acesteia, ci „orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.

CNSAS mai arată că Alexandru Vişinescu a fost verificat în temeiul art. 1 alin. 7 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, ce prevede că titularul unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de Securitate, are dreptul, la cerere, să solicite verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său.

Alte articole

Alegeri prezidenţiale 2024. Candidaţii, verificaţi de CNSAS dacă au colaborat cu Securitatea pentru a evita un alt caz „Petrov”

CNSAS a publicat numărul românilor urmăriţi în anii 80 de Securitate. Peste 250.000 de dosare, din care 50.000 care presupuneau ascultarea telefoanelor şi chiar filaj

Două cereri de verificare în acest caz au fost înregistrate la CNSAS în cursul anului 2013, potrivit reprezentanţilor instituţiei.

Întregul material probator va putea fi studiat la dosarul ce urmează a fi înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti.

Pe de altă parte, Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)”.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.