Coaliţia divizată de restituirea proprietăţilor

UDMR pledează pentru restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi renunţarea la plafonul de 15%. Motivul principal al opoziţiei Uniunii este faptul că pragul de 15% va face imposiblă restituirea a zeci de mii de imobile deţinute anterior de către Biserica Romano-Catolică maghiară. Grupul minorităţilor naţionale are o obiecţie de principiu, anume că plafonarea cuantumului despăgubirilor constituie o limitare a dreptului la proprietate.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marţi, că Uniunea nu va vota în Parlament un proiect de lege al Guvernului privind retrocedările imobilelor dacă acesta nu va prevede restituirea în natură.

„Am avut o discuţie lungă în coaliţie despre legea retrocedărilor, Guvernul este pus într-o situaţie dificilă pentru că mai are foarte puţin până găseşte o soluţie conformă cerinţelor de la CEDO şi de aceea are obligaţia de a transmite un proiect de lege coerent în Parlament. Noi am spus că nu putem accepta să scoatem din legislaţie retrocedările în natură şi nu vom vota în Parlament nicio lege, niciun proiect în care nu se regăseşte această posibilitate. Premierul are dreptul de a transmite orice proiect de lege consideră el că este bine, să degreveze Guvernul de această sarcină, dar noi am spus că, dacă în proiectul de lege nu este prevăzută restituirea în natură, noi nu vom vota legea şi vom depune amendamente pentru că în 22 ani aceasta a fost linia pe care noi am urmărit-o, retrocedările în natură. Prin această modalitate, faci dreptate foştilor proprietari şi degrevezi bugetul de stat de la plata despăgubirilor în bani”, a spus liderul UDMR.

La rândul său, preşedintele PDL, Emil Boc, a spus că proiectul de lege privind restituirea proprietăţilor „nu este un subiect uşor”, că acesta se discută de peste şase luni în coaliţie şi speră ca şi opoziţia să-şi aducă contribuţia necesară la rezolvarea acestei probleme „care ţine de România”.

Alte articole

Kelemen Hunor: Nu vreau să fac acum un inventar al mandatului lui Klaus Iohannis, dar dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea. Ce spune despre Viktor Orban

Cine sunt românii care pot rămâne fără ajutor social după alegeri. „Nu vor să muncească şi încearcă să trăiască din munca altora”

Este posibil ca proiectul de lege privind despăgubirile să fie adoptat de către Guvern în şedinţa de mâine, pentru a se da curs recomandărilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. În schimb, UDMR şi minorităţile ameninţă că vor modifica proiectul legii în Parlament.

Despăgubirile pentru imobilele naţionalizate vor fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a doar 15% din valoarea reală a bunului, pe o perioadă eşalonată între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

„Atât îşi permite statul să aloce”, a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRM), Dorina Danielescu.

Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin acordarea în natură a proprietăţii sau compensarea cu alte bunuri, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege.

Pentru depunerea dosarului de despăgubire va fi stabilit un termen de decădere de 60 zile, care va putea fi prelungit doar o singură dată, cu maximum 30 zile.

Modificările sunt avansate de Guvern după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut României ca în termen de 18 luni să adopte o nouă lege pentru despăgubirile legate de imobilele naţionalizate în comunism, termen care expiră în luna iulie a acestui an.