„Să nu uităm că anul acesta, în mai, se împlinesc 10 ani de când au fost livrate primele contribuţii, 10 ani în care practic Pilonul II a însemnat singura reformă structurală care a rezistat tuturor alternanţelor la putere şi a produs atâtea efecte benefice în economia reală şi în comportamentul financiar al Românilor. De ce ar trebui să umblăm acum să schimbăm ceva? Nu spargeţi puşculiţa copiilor!”, a Dragoş Neacşu, CEO Erste Asset Management.
Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României cer Guvernului să rspecte nivelul de contribuţie la Pilonul II de pensii la valoarea iniţială de 6%, ba mai mult, să crească cuantumul contribuţiilor.
„Ne dorim în primul rând revenirea la calendarul iniţial al contribuţiilor la echivalentul a 6% cât era planificat iniţial, ba chiar creşterea contribuţiilor astfel încât sistemul să fie din ce în ce mai relevant. În al doilea rând, ne dorim lărgirea orizontului investiţional, dar şi o lege a plăţii pensiilor, ultima verigă care este lipsă pentru a întregi lanţul pensiilor private din România”, a menţionat Radu Crăciun, preşedintele BCR Pensii – noul preşedinte al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).
Reprezentanţii Coaliţiei menţionează că pe parcursul celor 10 ani de când există această structură a sistemului de pensii au fost supuşi unor riscuri politice privind Pilonul II, însă ceea ce este diferit acum este modul de mobilizare a mediului de afaceri.
„Comunicatele publicate zilnic cred că sunt expresia vie a solidarităţii de care ne-am bucurat în această perioadă din partea mediului de afaceri, indiferent de originea capitalului. Acest lucru arată de fapt, miza Pilonului II. Miza este în primul rând legată de prosperitatea românilor şi de dezvoltarea economiei, pentru că România se confruntă cu un risc major. Şi anume: de a fi bătrână înainte de a fi bogată. Cu alte cuvinte de a fi bătrână şi săracă, iar acest lucru trebuie evitat”, a menţionat Radu Crăciun.
„România nu poate fi bogată decât economisind, decât acumulând capital pe care să-l folosească la dezvoltare. Nu poate fi bogată prin împrumuturi pe termen lung, îndatorând generaţiile viitoare de dragul consumului prezent”, a mai adăugat Radu Crăciun.
Prezent la eveniment, Alexandru Lăpuşan, CEO ZiTech şi vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), a precizat că modul în care se schimbă legislaţia creează un mediu neatractiv pentru industria IT din România. „Dacă schimbările legislative crează un mediu neatractiv pentru companii, fapt ce ar putea genera plecarea companiilor din România, specialiştii din industrie pot să părăsească şi mai uşor ţara. Dacă în trecut plecau singuri, astăzi pleacă şi cu familiile. Credem că IT-ştii vor vedea orice modificare asupra sistemului actual de pensii ca pe o naţionalizare a unor drepturi pe care le au deja, iar acest lucru credem că va afecta foarte mult şi partea de încredere. Prin urmare, ANIS crede că Pilonul II trebuie susţinut, credem că Pilonul II nu numai că tresă fie păstrat, dar ar trebuie să respecte prevederile iniţiale şi să ajungă la o contribuţie de 6% şi mai mult decât atât suntem îngrijoraţi că alături de mesajele privind Pilonul II am văzut strecurate în tot felul de comisii şi comitete guvernamentale inclusiv noi taxe potenţiale care să afecteze împărţirea CAS-ului”, a precizat Alexandru Lăpuşan.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante iniţiative ale mediului de afaceri din România, reuneşte reprezentanţi ai investitorilor români şi străini în România şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a şase asociaţii de business: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL). Coordonarea Coaliţiei este asigurată prin rotaţie de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de şase luni.
În cadrul CDR funcţionează 13 grupuri de lucru formate din specialişti cu expertiză în domeniile Agricultură, Antreprenoriat, Educaţie, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare şi Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesionişti şi personalităţi cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât şi cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin şi asistenţă de specialitate miniştrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creşterea competitivităţii economiei româneşti.