Coaliţia pentru Mediu şi WWF-Romania şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea și expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislație modernă, europeană, care reglementează gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către Comisie au rămas fără răspuns. Deşi WWF-Romania a depus o listă consistentă de observaţii şi propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regăsesc în raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.
Coaliţia pentru Mediu atrage atenția asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.
1. Prin modificarile aduse articolului 59 sunt încălcate flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 9, 5 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). În acest mod se dă, practic, undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidarităţii între generaţii”
2. În ciuda faptului că Fondul forestier în România ocupa o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% şi, mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, prin modificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3)se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor.
3. Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia.
4. Modificările propuse la art. 16 vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 mii ha de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe bază de contract, conform principiului teritorialităţii.
5. Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar.
6. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru pădurile proprietate publică a UAT şi privată, trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit (ex. construcţii hidroelectrice, păstrăvarii, complexe turistice, etc). În acest sens este necesară creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmează a fi aprobate de autoritatea publică care răspunde de silvicultură.
Având în vedere punctele şi argumentele enumerate mai sus, Coaliţia pentru Mediu lansează un apel către iniţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic. Coaliţia de Mediu solicita elaborarea, într-un mod transparent, a unei legi organice, vitale nu numai pentru prezentul ţării, ci şi pentru viitoarele generaţii.
O ţară preocupată de bunăstarea cetăţenilor vede în resursele naturale un beneficiu pe termen lung şi nu o sursă de venit pe termen imediat. Pădurile nu reprezintă doar o sursă de lemn cu potenţial economic, ci oferă nenumărate beneficii, vitale pentru cetăţenii oricărei ţări; aceste beneficii sunt complet ignorate în propunerea de modificare care pune astfel în pericol perspectivele de dezvoltare a României, mai spune Coaliţia pentru Mediu.