Coaliţia pentru Mediu: România poate contribui la o producție sustenabilă de biocombustibili în UE

Cel mai recent text propus de Lituania recomandă creșterea producției de biocarburanți proveniți din culturi alimentare la 7%, cu mult peste nivelul actual de consum și contrar propunerii Comisiei Europene de limitare la 5%. Lituania propune, de asemenea, ca emisiile provenite din schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (ILUC) să nu se ia în calcul la contorizarea emisiilor provenite din producția și consumul biocarburanților. În ceea ce privește biocombustibilii avansați, președinția lituaniană propune o țintă adițională, fără a lua în considerare riscurile de mediu ale unora dintre aceste tehnologii, transmite Fundaţia Terra Mileniul III.

Potrivit CMR, aceste abordări ar impiedica Uniunea Europeană să își atingă scopurile propuse în ceea ce privește politicile climatice și ar pune în pericol siguranța hranei și mediul. Pentru a realiza o politică de transport care să reducă emisiile de CO2, consumul de combustibil și poluarea aerului, CMR încurajează Guvernul României să îmbunătățească propunerile făcute de președinția lituaniană, luând în considerare următoarele recomandări:

1. Includerea obligatorie a factorilor ILUC, pentru a ne asigura că toate aspectele de impact asupra climei, provenite de pe urma biocarburanților, sunt luate în considerare

Un număr însemnat de studii științifice și o serie de instituții reputate (printre care OECD, FAO, JRC, UNEP și Comisia Europeană) indică faptul că consumul de biocarburanți din UE generează emisii importante provenite din schimbarea indirectă a destinației terenurilor (ILUC) și poate conduce, în unele cazuri, la depășirea emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibililor fosili.

Alte articole

Când intră în vigoare „Legea mirosurilor”. De ce nu a fost aplicată până acum. Ministerul Mediului explică

„Legea Mirosurilor” întârzie să apară. Ministerul Mediului anunță că românii mai au de răbdat până când va fi aplicată

Prin introducerea obligatorie a emisiilor provenite din ILUC, ne putem asigura că resursele regenerabile promovate în Europa vor conduce sectorul transportului către o dezvolare realmente sustenabilă, cu emisii scăzute.

Afirmațiile reprezentanților industriei, care susțin că investiții de miliarde de euro se vor pierde prin introducerea factorilor ILUC, nu au o bază solidă de susținere. O analiză a sectorului transporturilor ne arată că, de fapt, aproape toate investițiile în infrastructura existentă în prezent vor fi recuperate până în 20171.

2. Reducerea plafonului de biocarburanți care intră în concurență directă cu producția de alimente pentru teren și culturi

Președinția Consiliului UE propune creșterea plafonului pentru biocarburanți de primă generație (obținuți din culturi destinate hranei) la 7%, în comparație cu propunerea de 5% a CE. Scăderea arealelor cultivate și a consumului de biocombustibili pe bază de culturi destinate hranei în Europa nu numai că ar limita emisiile ILUC, dar ar economisi banii guvernelor și contribuabililor și ar despovăra o parte din presiunea asupra pieței alimentelor la nivel global, mai scrie Terra Mileniul III.

Nivelurile actuale de consum de biocarburanți costă conducătorii auto și contribuabilii aproximativ 10 miliarde de euro sub forma obligațiilor de consum și a scutirii de taxe2. Dacă statele membre nu își revizuiesc poziția, alte 30 de miliarde de euro vor fi cheltuite pe tehnologii care nu contribuie efectiv la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Banca Mondială, OECD, WTO, IFPRI, FMI și alte cinci agenții ale ONU au recomandat guvernelor statelor din G20 să renunțe la impunerea cotelor obligatorii de biocarburanți, specificând că „prețul hranei este cu mult mai mare decât ar fi dacă nu s-ar produce biocombustibili.”

3. Promovarea alternativelor cu adevărat sustenabile

Președinția lituaniană propune crearea unei ținte suplimentare destinate numai biocombustibililor avansați și o contabilizare multiplă pentru electricitate. Pe de-o parte, această abordare va fi insuficientă pentru ca electricitatea provenită din resurse regenerabile să atingă maximum de potențial. Este nevoie de stimuli mai puternici pentru a înlesni electrificarea din surse de energie regenerabilă în UE a transportului feroviar și a celui pe șosea.

Pe de altă parte, stimulii propuși pentru dezvoltarea biocombustibililor avansați produși din deșeuri și reziduuri ar trebui condiționați pentru a se conforma cu practicile managementului sustenabil al terenurilor, însemnând protejarea ecosistemelor agricole și a celor forestiere și respectarea principiului de folosire eficientă a resurselor și a ierarhiei deșeurilor.