Meteorologii ANM anunţă un nou val de caniculă, pentru ziua de joi fiind emisă o avertizare cod galben. Este vizată jumătate de ţară, dar şi Capitala. Temperaturile ajung la 36 de grade. Căldura se va intensifica, vineri, iar numărul judeţelor afectate va creşte.
Potrivit ANM, joi, în Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea continentală şi sudul Moldovei va fi caniculă şi disconfort termic, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) local va atinge pragul critic de 80 de unităţi.
”Temperaturile maxime vor fi în general de 35…36 de grade”, a transmis ANM.
Este cod galben în judeţele Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Tulcea, Timiş, Teleorman, Vâlcea, Vrancea şi în municipiul Bucureşti.
Vineri (2 august), anunţă ANM, canicula şi disconfortul termic se vor extinde, astfel că va fi emis un nou cod galben.
Meteorologii anunţă temperaturi caniculare şi în luna august. Zone afectate vor fi Banatul, Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea, dar nu este exclus ca valul de căldură să afecteze şi estul ţării
Meteorologii anunţă din nou temperaturi caniculare, în luna august, cele mai ridicate valori fiind prognozate a se înregistra în săptămânile 5-12 august şi 12-19 august, când termometrele vor indica 37 şi chiar 39 de grade Celsius.
Citeşte şi: AccuWeather a actualizat prognoza meteo pentru august 2024. Ce ne aşteaptă în ultima lună de vară
”Revenim la ceea ce înseamnă fenomenul de caniculă. A fost o săptămână uşor mai suportabilă (…) ceea ce urmează însă, cu debutul lunii august, deja vorbim din nou de temperaturi de 37-38, posibil, în sudul extrem, 39 de grade Celsius. Şi cu siguranţă săptămânile 5-12, 12-19 august observăm deja abateri în aceleaşi zone în care am avut val de căldură persistentă: Banat, Oltenia, Muntenia şi aproape Dobrogea, dar nu excludem nici estul ţării”, a afirmat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, marţi seară, la Antena 3.
Ea a precizat că luna august va debuta cu temperaturi de peste 35 de grade şi nu se exclude ”un val de căldură persistent”.
”Cred că ar trebui să luăm în considerare durata numărului de zile consecutive, deja să experimentăm din nou un val de căldură persistent, de durată, nu excludem să avem din nou mai multe zile consecutive în care, în partea de sud, sud-vest şi vest a ţării să vorbim de 36-37-38 de grade Celsius”, a adăugat Elena Mateescu.
Ea a menţionat că va exista din nou deficit de precipitaţii în ultima lună a verii.
Directorul ANM: 2023 rămâne, până la acest moment, cel mai cald an din istorie. Vara 2024 e posibil să înscrie un nou record
Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, afirmă că, după ce anul 2023 a fost şi în România, şi la nivel mondial anul cu cele mai ridicate temperaturi din istorie, meteorologii nu exclud ca vara acestui an să depăşească recordul. Mateescu arată că temperatura medie a intervalului ianuarie-iunie din acest an este cu două grade mai ridicată faţă de perioada similară a anului anterior.
”2023 rămâne, până la acest moment, cel mai cald an din istorie în ţara noastră, dar şi la nivel mondial şi comparând temperatura medie a intervalului ianuarie-iunie din acest an cu perioada similară a anului anterior, avem mai mult de două grade faţă de anul 2023. Şi cu siguranţă, în condiţiile în care luna iunie a fost cea mai caldă lună iunie, luna iulie de asemenea are o şansă, mâine e ultima zi, ne aflăm deja cu abaterea cea mai mare, vara 2024 e posibil să înscrie un nou record”, a afirmat directorul ANM, Elena Mateescu, marţi seară, la Antena 3.
Potrivit Elenei Mateescu, Codul roşu care a fost valabil luna aceasta, între 13 şi 18 iulie, şase zile consecutive, reprezintă un record, fiind ”cel mai lung, persistent şi în număr de zile consecutive, şi extins la nivel teritorial cod roşu pentru astfel de fenomen în ţara noastră”.
Ea a precizat că nu trebuie să excludem ”posibilitatea” emiterii de coduri roşii meteo de temperaturi ridicate şi pentru luna viitoare.
”Dacă în deceniile anterioare, până în 2000, aveam unu, trei, cel mult patru ani secetoşi pe deceniu, iară că din 2001 avem deja şase sau cinci ani, ceea ce înseamnă o creştere evidentă a acestei tendinţe”, a spus Elena Mateescu.