COD PORTOCALIU EMIS DE ANM, alerta pentru românii care merg la munte

În ultimele 24 ore vremea s-a încălzit ușor și a fost în general închisă. Cerul a fost mai mult noros și local a nins slab. Vântul a suflat slab și moderat, cu intensificări izolate de până la 40 km/h în zonele mai joase, iar pe creste rafalele au depășit 70-80 km/h. Pe arii extinse s-a semnalat ceață, asociată în zonele înalte și cu depunere de chiciură. Stratul de zăpadă a prezentat variații nesemnificative de până la 3 cm.

La ora 14, la stațiile meteorologice măsura 140 cm la Bâlea-Lac, 99 cm la Vf. Omu, 63 cm la Vf. Călimani, 57 cm la Parâng, 66 cm la Sinaia, 57 cm la Semenic, 49 cm la Vf. Ceahlău, 50 cm la Vf. Țarcu, 45 cm la Vf. Vlădeasa, 29 cm la Predeal, 25 cm la Vf. Iezer Rodnei și 20 cm la Fundata.

Evoluţia vremii: Intervalul 28.12.2016 ora 20 – 29.12.2017 ora 20:
Vremea va fi în general închisă și se va răci. Cerul va fi noros și temporar va ninge în toate masivele, cantități moderate de 10-15 l/mp urmând să se înregistreze mai ales în zona Carpaților Meridionali, astfel încât stratul nou depus va fi local de 10-20 cm. Vântul va sufla în general moderat, din sector predominant nord-vestic, cu intensificări temporare ce vor atinge la rafală 40-50 km/h, iar în zona înaltă din Făgăraș, Bucegi și Țarcu-Godeanu va depăși la rafală 80-90 km/h, viscolind și spulberând zăpada. Se va semnala în continuare ceață, asociată local mai ales în zonele înalte și cu depunere de chiciură.
Peste 1800 m: temperaturi minime: -13 la -10 gr.C; temperaturi maxime: -11 la -7 gr.C
Sub 1800 m: temperaturi minime: -10 la -4 gr.C; temperaturi maxime: -7 la -3 gr.C

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Făgăraș și Bucegi: (risc însemnat)
La altitudini de peste 1800, pe fondul temperaturilor exclusiv negative din ultimele zile, la suprafață stratul este înghețat având în componență cruste de gheață și numeroase plăci de vânt, cu rezistență scăzută, mai ales pe pe versanții cu expoziție sudică și sud-estică. Se vor depune în următoarele 24 ore până la 10-15 cm de zăpadă proaspătă tip pulver, o parte a acesteia datorită vântului va fi viscolită și depusă pe văile și zonele adăpostite. La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse, dar și acesta va crește cu pănă la 10 cm. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la supraîncărcări slabe, pe pantele mai inclinate, iar în cazuri izolate sunt posibile şi declanşări spontane de avalanşe mici, mai ales la altitudini de peste 1600 – 1800 m.

Alte articole

Prognoza meteo. Averse, descărcări electrice şi grindină, deja apar fenomene meteo specifice verii

Prognoza meteo vară 2025. Cum va fi vremea în luna iunie, în București. Primele date oficiale de la meteorologi

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu – Godeanu: (risc însemnat)
În ultima săptămănă cantitățile de zăpadă cumulate au fost însemnate, depășind 50 l/mp la Vf.Țarcu, peste care se vor depune alți 15-20 cm de zăpadă proaspătă. Având temperaturile exclusiv negative, la peste 1800 m stratul de zăpadă prezintă cruste de gheață și numeroase plăci de vânt cu rezistență scăzută, în special pe versanții sudici și estici. Vântul intens a favorizat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi, unde s-au format depozite însemnate. La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse, dar va crește cu până la 10-15 cm de zăpadă proaspătă. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai inclinate, iar în cazuri izolate vor fi posibile şi declanşări spontane de avalanşe mici sau medii, mai ales la altitudini de peste 1600 m.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng – Șureanu: (risc însemnat)
Jumătatea superioară a stratului de zăpadă (ce măsoară în total 60-70 cm) este puțin stabilizată, fiind formată din cristale fine. În ultima săptămână precipitațiile au cumulat 20 l/mp, dar stratul nu a variat semnificativ. Pe fondul ninsorilor estimate moderate cantitativ, ce vor depune 10-15 cm de zăpadă proaspătă, stratul de zăpadă se va menține instabil în partea sa superioară. La altitudini de peste 1800 m se întâlnesc plăci de vânt, cu rezistență scăzută, iar sub 1800, precum și în zonele adăpostite se întâlnesc depozite de zăpadă formate datorită intensificărilor de vânt. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la supraîncărcări slabe, pe pantele mai inclinate, dar în cazuri izolate sunt posibile şi declanşări spontane de avalanşe mici, mai ales la altitudini de peste 1600 m.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa – Muntele Mare: (risc însemnat)
Pe pantele cele mai înclinate stratul de zăpadă este mediu sau puțin stabilizat, având cumulat în ultima săptâmână 30 l/mp de precipitații sub formă de ninsoare, peste care se vor mai depune până la 10 cm de zăpada proaspătă. La suprafață sunt formate cruste de gheață și numeroase plăci de vânt, cu rezistență scăzută, mai ales pe versanții cu expoziție sud-estică. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la supraîncărcări cu turiști și în unele situații chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai inclinate, iar în cazuri izolate sunt posibile şi declanşări spontane de avalanşe medii.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei): (risc însemnat)
Stratul total de zăpadă are în general dimensiuni de până la 60-70 cm, dar în ultima săptămână cumulându-se cantități însemnate, de peste 50 l/mp, zăpada este puțin stabilizată. La altitudini de peste 1800 m se întâlnesc plăci de vânt cu rezistentă scăzută, iar zăpada este formată predominant din cristale fine. În zonele mai joase sau adăpostite zăpada este cumulată în depozite mai însemnate. Declanşarea avalanşelor pe pantele mai incl inate va fi posibilă la supraîncărcări cu turiști, dar în cazuri izolate sunt posibile şi declanşări spontane de avalanşe mici, mai ales la altitudini de peste 1600 m.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munțiilor Călimani – Bistriței – Ceahlău): (risc însemnat)
La peste 1800 metri (Ceahlău) cea mai mare parte a stratului de zăpadă este puțin stabilizat, având în componență numeroase plăci de vânt (mai ales pe versanții cu expoziție predominant sud-estică) și cruste de gheață. În partea superioară a acestuia zăpada este formată în prinipal din cristale fine, iar în partea inferioară predomina cristalele fațetate și cele de tip cupă. În ultima săptâmână, cantitățile de precipitații sub formă de ninsoare au fost cuprinse între 25-40 l/mp, stratul de zăpadă fiind astfel puțin stabilizat.
La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse iar stratul instabil din partea superioară poate atinge pe alocuri 15-20 cm. Pe numeroase pante suficient de înclinate stratul este mediu sau puțin stabilizat. Declanşarea avalanşelor este posibilă la altitudini de peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai inclinate, iar în cazuri izolate sunt posibile şi declanşări spontane de avalanşe mici. Sub 1800 m riscul este moderat și declanșările de avalanșe sunt posibile la supraîncărcări mari.