COD RUTIER 2019: Specialişti din domeniul prevenirii de la Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi poliţişti ai Brigăzii Autostrăzi vor derula activităţi de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri, în cadrul unui proiect intitulat „Drogurile îţi schimbă destinaţia”.
Acesta urmăreşte creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a conducătorilor auto, în vederea diminuării riscului de accidente cauzate de consumul de droguri la volan.
Principalele intervenţii stabilite în cadrul proiectului sunt: stadii de instruire în domeniul prevenirii consumului de droguri a poliţiştilor din cadrul Brigăzii Autostrăzi; intervenţii comune ale Agenţiei Naţionale Antidrog şi Brigăzii Autostrăzi, pentru informarea şi conştientizarea conducătorilor auto privind riscul accidentelor rutiere cauzate de consumul de droguri la volan, corelat cu acţiuni preventive de testare în trafic; informarea populaţiei generale privind efectele şi consecinţele consumului de droguri, în scop recreaţional, prin afişarea de bannere cu mesaje antidrog pe autostrăzile din România; realizarea unui studiu naţional, cu scopul obţinerii de informaţii privind dimensiunea şi modelele de consum de droguri în rândul conducătorilor auto, precizează ANA.
Potrivit sursei citate, beneficiarii direcţi ai proiectului sunt:
* 170 de cadre ale Brigăzii Autostrăzi, prin intermediul a 6 stadii de instruire, la nivel naţional, pe o perioadă de 3 luni (până la finalul lunii august 2019);
* 30.000 de conducători auto informaţi, conştientizaţi, sensibilizaţi şi responsabilizaţi în ceea ce priveşte riscul accidentelor rutiere cauzate de consumul de droguri la volan, corelat cu acţiuni preventive de testare în trafic, la nivel naţional, pe autostrăzile din România;
* 1.200 de conducători auto – respondenţi ai studiului privind dimensiunea şi modelele de consum de droguri în rândul conducătorilor auto.
Beneficiarii indirecţi estimaţi ai proiectului sunt 3.000.000 de participanţi la trafic (pasageri) conştientizaţi şi sensibilizaţi privind efectele şi consecinţele consumului de droguri asupra capacităţii de conducere a autovehiculelor.
Proiectul „Drogurile îţi schimbă destinaţia” se bazează pe rezultatele Studiului pilot privind consumul de droguri în rândul conducătorilor auto, realizat în anul 2016 de ANA, în judeţul Constanţa. Studiul a relevat că, în ceea ce priveşte conştientizarea efectelor consumului de substanţe psihoactive asupra capacităţii de a conduce autovehicule, în cazul consumului de alcool, 91,6% dintre respondenţi aveau o astfel de percepţie, în timp ce, în cazul consumului de droguri, doar 71,1% dintre ei erau conştienţi de efectele acestui tip de consum asupra capacităţii lor de a conduce.
Referitor la testarea în trafic a conducătorilor auto pentru depistarea celor aflaţi sub influenţa consumului de alcool şi/sau droguri, 76,3% dintre subiecţii studiului au declarat că au fost testaţi cel puţin o dată pentru depistarea consumului de alcool, în timp ce doar 12,9% dintre ei au fost testaţi cel puţin o dată pentru consumul de droguri.
În ceea ce priveşte prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului de alcool sau de droguri, 85,7% dintre respondenţi au recunoscut consumul de alcool, în timp ce 8,7% dintre ei au declarat consumul de-a lungul vieţii pentru cel puţin un drog ilicit. Dintre drogurile incluse în studiu, cea mai mare prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului autodeclarat a fost observată pentru canabis (8,6%), aceasta fiind urmată de prevalenţa consumului de tranchilizante/sedative fără prescripţie medicală (7,9%), de cea a consumului de noi substanţe psihoactive – NSP (1,2%), respectiv de ecstasy (1,2%), cocaină (0,7%), amfetamine/metamfetamine (0,5%) şi câte 0,2% – heroină, metadonă şi LSD.
Multe dintre accidentele şi decesele care au loc pe drumurile europene sunt cauzate de şoferi a căror capacitate de a conduce este afectată de o substanţă psihoactivă. Numai alcoolul este estimat a fi, în fiecare an, cauza a până la 10.000 dintre decesele produse de accidentele rutiere în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total de decese rezultate în urma acestora, mai precizează ANA.