Constituirea forţei NATO din Est bate pasul pe loc din cauza reticenţei unor aliaţi

În pofida demonstrației de forță sugerată de numeroasele manevre militare la care peste 20 de state membre ale NATO au participat în estul Europei, Alianța avansează lent în demersul de constituire a celor patru batalioane, care vor avea în total circa 4.000 de soldați și vor fi dislocate în cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și în Polonia.

Deocamdată numai SUA, Marea Britanie și Germania s-au arătat dispuse să contribuie la acest efort, cu circa o mie de soldați fiecare. ‘Aliații europeni au motive pe care le invocă pentru a nu se angaja. Ele au probleme acasă, în Africa, în Afganistan. Pur și simplu nu au bani’, susține un diplomat al NATO implicat în negocieri, informează Agerpres.

Însă reticența unor guverne europene de a contribui la această mobilizare, cea mai substanțială după terminarea Războiului Rece, ilustrează mai degrabă îndoielile interne ale acestora asupra obiectivelor Alianței, și anume dacă nu cumva NATO ar trebui să aibă în vedere mai mult combaterea grupărilor teroriste și fluxul necontrolat de migranți decât o prezență în flancul estic ce stârnește proteste din partea Rusiei.

‘Există diviziuni în interiorul NATO’, notează Sophia Besch, expert în probleme de apărare în cadrul think tank-ului Centre for European Reform. ‘Unii aliați consideră că atenția trebuie să se îndrepte către sud’, remarcă ea.

Alte articole

Ce riscă România dacă va avea graniţă directă cu Rusia. Avertismentul unui fost comandant în structurile NATO

Localitatea în care se mută tot mai mulți români. O casă costă cât un loc de parcare și are teren de 1.800 metri pătrați, e la doi pași de granița cu România

De exemplu, Franța este preocupată mai mult de lupta împotriva islamiștilor din țări precum Siria sau Mali și are în prezent relații tensionate cu guvernul conservator polonez, care intenționează să anuleze achiziția unor elicoptere Airbus, un contract de circa trei miliarde de dolari. La rândul ei, Italia nu dorește să-și strice raporturile cu Rusia, de care depinde la capitolul energetic, potrivit Agerpres.

Însă unitatea în interiorul Alianței este crucială într-un moment în care Washingtonul și Moscova se acuză reciproc de acțiuni de intimidare în apropierea graniței dintre NATO și Rusia. Iar un nou semnal că Europa nu este dispusă să contribuie la propria ei apărare ar putea fi dăunător, mai ales în contextul în care politicienii americani insistă tot mai mult că statele europene trebuie să-și sporească bugetele militare pentru a nu mai lăsa responsabilitatea apărării în spațiul euroatlantic doar pe seama SUA.

În pofida acestor semnale negative, o sursă diplomatică poloneză implicată în negocieri apreciază că NATO nu va permite un eșec în demersul constituirii celor patru batalioane, întrucât desfășurarea lor a fost deja anunțată, iar Rusia ar putea exploata un asemenea eșec pe care l-ar vedea ca pe un indiciu că Alianța nu este dispusă să apere Polonia.

Citeşte şi Cioloş: Sunt îngrijorat că există conflicte care destabilizează regiunea. Trebuie să ne gândim la cum să ne apărăm

Aceeași sursă este și cea care face referire la un posibil sprijin pe care SUA l-ar primi din partea Canadei, pentru ca la summitul NATO ce se va desfășura la Varșovia pe 8 și 9 iulie să se poată valida decizia privind crearea celor patru batalioane.

Conform planului evocat la ora actuală, batalionul britanic ar urma să fie desfășurat în Estonia, cel german în Lituania și cel american în Letonia. Ar mai rămâne deci de clarificat situația celui din Polonia. Suplimentar, SUA vor avea în Europa de Est și o brigadă de blindate, care, la fel ca în cazul celor patru batalioane, va fi desfășurată pe principiul rotației, cu trupe care se vor fi schimbate succesiv, pentru a nu încălca Actul Fondator NATO-Rusia.