Legea privind colectarea separată a gunoaielor sau legea compostului a fost iniţiată, la începutul anului 2020, de parlamentari PSD, fiind susţinută ulterior de parlamentari de la toate partidele politice. Iniţiatorii susţineau că este nevoie de adoptarea acestei legi pentru a fi respectate directive europene, însă Consiliul Legislativ arată în avizul său contrariul.
„Prezenta propunere legislativă nu constituie transpunerea unui document juridic european şi nici nu are ca finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european”, a precizat Consiliul Legislativ.
De altfel, Consiliul Legislativ a mai constatat o altă carenţă de natură constituţională. Prevederile din lege pot fi adoptate prin hotărâre de Guvern, în baza legii-cadru 211 din 2011 privind regimul deşeurilor, şi nu prin act normativ de rangul legii. Chiar şi în aceste condiţii, Parlamentul a adoptat legea care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în luna iulie 2020, fără obiecţii, notează Adevărul.
Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deşeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrăşământ natural pentru soluri. Deşeurile biodegradabile sunt deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc.
Aproape orice provine din sol poate fi compostat. Capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale.
Citeşte şi: România face curăţenie în spaţiu. Ţara noastră, cooptată să adune deşeurile de pe orbita Terrei
Autorităţile locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile.
De asemenea, acestea trebuie să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşti pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, notează sursa citată.
De asemenea, autorităţile locale sunt obligate să asigure informarea cetăţenilor. Astfel, primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi pentru a fi transformate, ulterior, în compost pentru agricultură.
Consumatorii vor fi obligaţi ca din gunoiul menajer să colecteze separat deşeurile biodegradabile, precum resturile alimentare, fructele şi legumele alterate. Ideal ar fi ca în fiecare gospodărie să existe un coş pentru deşeurile biodegradabile.
Este vorba despre majoritatea resturilor alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case. Toate vor fi depozitate într-un recipient separat, folosit mai târziu pentru compost.
Cei care nu respectă legea pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele cu până la 20.000 lei. Pentru autorităţile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice, contravenţiile pot ajunge şi la 30.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.