COLECTIV. Viaţa unor tineri ar fi putut fi SALVATĂ cu un ANTIDOT. Medicamentul a ajuns în România prea târziu

INCENDIU COLECTIV. Medicamentul este utilizat în situaţiile intoxicaţiilor cu cianuri, aşa cum a fost şi cazul victimelor care au inhalat fum toxic rezultat din incendiul izbucnit în spaţiu închis, la clubul Colectiv. Acest medicament ajută decisiv la salvarea vieţilor celor implicaţi în astfel de situaţii, însă el trebuie administrat cât mai rapid.

Medicamentul este un tratament-standard în SUA, Marea Britanie sau Franţa, în cazurile de intoxicări cu fum. În România, însă, nici ambulanţele şi nici spitalele nu au avut acest medicament. Cadrele medicale l-au primit abia duminică. Cei de la UNIFARM au cerut o donaţie de la firma producătoare şi au primit 20 de cutii. O cutie costă 700 de euro.

Medicamentul Cyanokit ar fi putut salva mai multe vieţi în condiţiile în care medicii au spus că mulţi pacienţi au murit din cauza complicaţiilor pulmonare severe cauzate de toxinele din fum.

„Acest cocktail nemaiîntâlnit până în prezent generează un anumit grad de impredictabilitate în ceea ce priveşte evaluarea evoluţiei pacienţilor, trebuie să fim atenţi şi concentraţi pe evoluţia zilnică„, a declarat prof. dr. Ioan Lascăr, chirurg plastician Spitalul de Urgenţă Floreasca.

Alte articole

Despăgubirile în dosarul ”Colectiv”, de peste 60 de milioane de euro, au fost plătite de statul român

Arafat nu a uitat de Colectiv: 15 cluburi au fost închise la sfârşitul anului trecut pentru un număr mai mare de clienţi decât cel permis în incintă. Riscăm să repetăm alte catastrofe

Cyanokit, un medicament aprobat în UE încă din 2007, este utilizat în cazul intoxicărilor cu cianuri, în cazul victimelor care au inhalat, ingestat sau au fost expuse tegumentar fumului toxic rezultat din incendiile izbucnite în spaţii închise.

Citeşte şi INCENDIU COLECTIV. Raport IML: De ce au murit tinerii din club. Rezultatele analizelor toxicologice

În acest context, Adrian Stănculea, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Chirurgie Plastică, Reperatorie şi Arsuri, a declarat că unitatea sanitară a primit de la MS kituri pentru intoxicaţia cu cianuri.

„Sunt nişte kituri pentru intoxicaţia cu cianuri, noi având o mică problemă, şi din discuţiile cu ceilalţi medici anestezişti din celelalte spitale, această intoxicaţie cu cianuri nu a părut a fi foarte manifestă pentru că acolo e un întreg mecanism care ar trebui să se regăsească în dozări de metrimoglobină, care la noi şi la celelalte spitale nu au apărut ca fiind mari. Deci n-au existat nişte semne de intoxicaţie cu cianură la bolnavi, la momentul venirii, aşa că utilitatea acelui kit la acel moment mi-e greu s-o definesc, e drept aşa cum ziceau şi colegii din Franţa, ei o dau, o dau spunând că nu are ce să strice sau existând această suspiciune, dacă există această suspiciune până le apar dozări. Mi-e greu să zic de utilitatea lui de la început, dacă a fost, pentru că noi nu ne-am confruntat cu intoxicaţii cu metrimoglobine şi nu au fost semnele unor intoxicaţii severe cu cianuri„, a declarat Adrian Stănculea.

Medicul a explicat şi în ce constă şi cum acţionează intoxicaţia cu cianuri.

„Înseamnă că oxigenul nu se mai leagă de hemoglobină şi nu ar mai fi ajuns la ţesuturi, ar fi făcut acea formă de methemoglobină care nu transportă oxigen la ţesuturi şi acolo s-ar fi regăsit, adică ar fi desaturat pacienţii, saturaţii foarte mici în periferie deşi tu le-ai asigurat un aport de oxigen bun. La mulţi dintre pacienţi nu a fost cazul. Au fost necesare fracţii mici de oxigen pentru ca să obţii o saturaţie bună în ţesuturi, în periferie problema lor fiind cu totul alta, fiind detresa respiratorie acută, adică necesari mari de presiuni din cauza suferinţei pulmonare datorate inhalaţiei termice plus chimice„, a precizat medicul Adrian Stănculea.